Un cercetător contestă argumentul Spitalului Militar că testul RT-PCR poate fi fals-negativ până la 40% dintre cazuri
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cosmin Mihai, cercetător științific în cel mai mare laborator RT-PCR din Iași, susține că „acuratețea unui kit este de 98%”. Spitalul Militar a justificat astfel cazul unui bărbat care a avut două teste negative la internare, iar după 26 de zile petrecute în spital a fost confirmat cu COVID-19.
Cuprins:
- Cercetătorul a explicat pentru Libertatea că pot exista rezultate negative făcute la pacienți care sunt într-o fază incipientă a bolii, la care infecția nu este încă prezentă în zona nazo-faringiană sau la care prelevarea nu s-a făcut corespunzător.
- Cosmin Mihai spune că acuratețea majorității kiturilor de testare RT-PCR este de 98%, iar cazurile în care testele sunt fals-negativ sau fals-pozitiv sunt excepții, cauzate, de regulă, de erori umane sau de kituri de testare alterate.
Libertatea a prezentat cazul unui bărbat de 81 de ani, internat la Spitalul Militar Central din București, care a avut două teste negative de COVID-19 la internare, dar 26 de zile mai târziu a figurat cu un test pozitiv.
Într-un drept la replică oferit redacției, conducerea unității medicale susține că bărbatul a avut suspiciune de infecție cu SARS-CoV-2 încă de la început, dar că cele două teste negative inițiale au putut semnifica o eroare, argumentând că „testul RT-PCR-SARS-CoV-2 poate fi și fals negativ în până la 40% din cazuri”.
Cercetător: „Nu putem vorbi de un procent de 40% de teste PCR care să fie fals-negative”
Argumentul Spitalului Militar este contestat de un expert din Iași, Cosmin Mihai, cercetător științific la laboratorul de testare RT-PCR din cadrul Centrului Avansat de Cercetare-Dezvoltare în Medicină Experimentală (CEMEX), de la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași.
Acesta lucrează din aprilie în laboratorul RT-PCR al centrului și a explicat de ce ipoteza lansată de reprezentanții Spitalului Militar din București este statistic imposibilă.
„Nu știu care a fost situația de la Spitalul Militar și care au fost condițiile în care s-au efectuat testele, dar 26 de zile este o perioadă lungă în care să fii infectat și să nu ai niciun fel de simptome. Persoanele infectate, cu simptomatologie specifică, au o încărcătură virală mare, iar testul PCR arată prezența infecției foarte devreme în timpul procesului de testare. Nu știu exact la ce s-au referit respectivii, dar nu putem vorbi de un procent de 40% de teste PCR care să fie fals-negative”, a explicat cercetătorul.
În ce situații testul poate fi „fals-negativ”
Cosmin Mihai a descris care sunt condițiile în care un test realizat la un aparat de testare RT-PCR poate fi fals-negativ. El spune că sunt câteva situații în care acest lucru se poate întâmpla, dar că sunt excepții și nu reprezintă un procent semnificativ.
O astfel de situație, a explicat cercetătorul, se poate produce când recoltarea nu se face corespunzător sau nu e făcută în cele mai bune condiții.
Asta se întâmplă, de regulă, când persoana căreia i se ia mostra nu suportă ca bețișorul-tampon să îi fie introdus suficient de adânc în nas sau în gât.
O altă situație este atunci când persoana infectată este testată prea devreme, iar infecția fie nu ajunge în zona nazofaringiană, fie încărcătura virală nu este suficient de mare ca testul să fie pozitiv.
„Poate o persoană nu a atins acea încărcătură virală suficientă ca să poată fi detectată. Depinde când se face recoltarea, dar depinde cine și cui o face. Sunt unele persoane care bagă puțin tamponul în nas și apoi la revedere. În mod corect, «swab»-ul se introduce adânc, aproape de zona nazo-faringiană. Am avut și cazuri de pacienți cu test negativ din diverse motive, dar care apoi după una-două zile a avut simptome specifice, iar la o nouă testare a ieșit pozitiv, fiindcă a avut încărcătura virală mai mare”, a declarat Cosmin Mihai.
El a mai precizat că depinde și de sensibilitatea kiturilor de testare: sunt unele care multiplică de două-trei ori substanța activă și altele care fac asta de până la 10 ori. Acestea din urmă, fiind mult mai sensibile, pot detecta și o încărcătură virală mai mică.
<strong>Cercetătorul spune că nu a întâlnit până acum un caz de pacient care să aibă infecția, să fie simptomatic, testul să fie făcut de aceeași echipă, la același aparat, iar rezultatul la RT-PCR să fie negativ de două ori la rând, în zile consecutive, cum s-a întâmplat în cazul pacientului de la Spitalul Militar.</strong><br>
„Acuratețea kiturilor este de 98%”
Conform cercetătorului, acuratețea kiturilor este de 98%, iar cazurile cu incertitudinea de 2% se rezolvă printr-o analiză mai atentă sau prin protocoalele instituite de laborator.
„Întotdeauna, noi, la CEMEX, folosim doar o parte din probă pentru analiza de laborator. Proba primară o păstrăm, la fel și ARN-ul extras, astfel încât dacă sunt incertitudini asupra rezultatului testului sau dacă acesta este neconcludent reluăm automat testul cu rezervele păstrate. Sunt și unele kituri care pot avea probleme: dacă nu e păstrat în condiții corespunzătoare și îl îngheți și îl dezgheți de mai multe ori, poate da un semnal fals-pozitiv. Dar lucrul acesta poate fi constatat și testul reluat”, a precizat Cosmin Mihai.
Întrebat dacă el consideră că rezultatele de la testele RT-PCR pot fi, în orice circumstanță, în proporție de 40% fals-negative, acesta a răspuns: „cu siguranță, nu”.
Iar în ceea ce privește rezultatele fals-pozitive la un test PCR, cercetătorul spune că acestea se întâmplă la 1 din 10.000 de teste realizate și sunt cauzate fie de o eroare umană (contaminarea probelor în laborator la recoltare), fie de o problemă cu kiturile de testare.
„Dar vorbim de excepții, cazuri foarte rare, nu de procente mari statistice”, a concluzionat Cosmin Mihai.
