Un lider european îl felicită pe George Simion pentru victoria din primul tur, pe care o numește un mesaj pentru „stăpânii de la Bruxelles”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România alege un alt naţionalist anti-UE şi anti-NATO în primul tur al alegerilor prezidenţiale, după cele din noiembrie, câştigate de Călin Georgescu şi anulate de Curtea Constituţională pentru nereguli financiare şi ingerinţe ruseşti, relatează agenţia italiană ANSA.
Cuprins:
„Poporul a votat în sfârşit, liber”
Sursa citată anunță că vicepremierul italian Matteo Salvini, un politician de extremă dreapta, l-a felicitat printre primii pe liderul AUR.
„În România, poporul a votat în sfârşit, liber, cu capul şi cu inima. Ce consideraţie pentru «stăpânii» de la Bruxelles şi pentru trucurile lor murdare! Bravo, George Simion!”, a scris pe X Matteo Salvini, care criticase anterior anularea alegerilor prezidenţiale din România.
Asociat la guvernare cu partidul Giorgiei Meloni, partidul extremist Lega al lui Matteo Salvini nu face parte, în Parlamentul European, din acelaşi grup politic cu AUR sau cu Fraţii Italiei al premierului italian.
Partidul lui Salvini este din grupul „Patrioţilor” (din care mai fac parte Fidesz-ul lui Viktor Orban şi Rassemblement National al lui Marine Le Pen), în timp ce AUR şi formaţiunea Giorgiei Meloni sunt în grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, potrivit News.ro.
In #Romania il popolo ha finalmente votato, liberamente, con testa e cuore. Con buona pace dei “signori” di Bruxelles e dei loro sporchi trucchi. Bravo @georgesimion! ????— Matteo Salvini (@matteosalvinimi) May 4, 2025
Dan, un adversar puternic
Primarul pro-european al Bucureştiului, Nicuşor Dan, va fi adversarul candidatului de extremă dreapta George Simion în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din România.
Cu 99% din buletinele de vot numărate, liderul partidului naţionalist AUR, un susţinător al preşedintelui american Donald Trump, a obţinut 40,5% din voturi.
El se va confrunta acum în turul al doilea cu Dan, care a urcat pe locul al doilea cu 20,9% din preferinţe, faţă de 20,3% pentru candidatul coaliţiei de guvernare Crin Antonescu, scrie agenţia italiană de presă ANSA.
Nicuşor Dan, primarul independent al Bucureştiului, un reformist, se adresează electoratului tânăr şi urban, propunându-se ca simbol al schimbării şi al integrării europene, notează ANSA.
„Surpriza Ponta” nu s-a produs
„Surpriza Ponta”, de care se temeau unii în campania electorală, nu s-a produs: fostul premier a rămas în urmă, în afara jocului electoral, mai consemnează agenţia. ANSA menţionează, de asemenea, că Simion s-a prezentat la vot împreună cu Călin Georgescu, iar liderul AUR a făcut aluzie la posibilitatea de a-i conferi lui Georgescu funcţia de premier.
Ziua votului, atacată cibernetic
Ziua alegerilor a fost marcată de atacuri cibernetice coordonate, mai scrie ANSA. Site-urile Ministerelor de Interne şi Justiţie şi cel al candidatului Antonescu au fost afectate de un atac de tip DDoS, care le-a compromis temporar funcţionarea.
Grupul NoName057(16), cunoscut pentru acţiunile sale de perturbare cibernetică în sprijinul narativului prorus, a revendicat atacul pe Telegram, afirmând că a trimis „surprize DDoS” site-urilor instituţionale.
Direcţia Naţională pentru Securitate Cibernetică a confirmat incidentul, precizând că la ora 14.00 toate portalurile afectate erau din nou operaţionale.
Incidentul se înscrie într-un context de presiune hibridă care a făcut deja din România ţinta a zeci de mii de atacuri cibernetice în ultimele luni, arată ANSA.
53,16%, prezență la urne
În acest climat, primul tur a înregistrat o participare naţională de 53,16%, în creştere faţă de votul anulat din noiembrie. Mobilizarea diasporei a fost deosebit de semnificativă, aproape un milion de români votând în cele trei zile dedicate votului din străinătate. Este un număr-record, care putea avea o pondere decisivă în special în stabilirea locului al doilea.
În ciuda atenţiei mediatice acordate exit poll-urilor, fiabilitatea acestora este îndoielnică. Potrivit analizelor institutelor şi jurnaliştilor independenţi, aproximativ 50% dintre alegători au refuzat să declare pentru cine au votat, reducând fiabilitatea proiecţiilor.
Un fenomen similar s-a produs în noiembrie 2024, când datele la ieşirea de la urne s-au dovedit profund eronate, contribuind la delegitimarea votului, care a fost ulterior anulat, explică ANSA.
