Un miliard de euro pentru angajații afectați de pandemie zace nefolosit din decizia Guvernului. Ce răspund autoritățile?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Din cele 4,1 miliarde de euro la care are acces prin mecanismul european SURE, menit să protejeze angajații și lucrătorii independenți, România a folosit doar 3 miliarde. Asta în timp ce zeci de mii de români așteaptă încă ajutoarele promise de stat în pandemie. Este și cazul a 30.000 de artiști și lucrătorilor din domeniul cultural, care nu au primit niciun ajutor de la Guvern. Cine e de vină? Trei ministere, de Finanțe, Fonduri Europene și Cultură, aruncă vina de la unul la altul.
Cuprins:
În plină pandemie, în anul 2020, Comisia Europeană a venit cu un instrument menit să protejeze economiile de pierderea locurilor de muncă. Este vorba de fondul SURE, care are un buget total de 94,3 miliarde de euro. Scopul era să sprijine financiar guvernele din UE, să le pună la dispoziție bani pentru scheme de ajutor prin care să fie protejați angajații și lucrătorii independenți.
O sumă de 1,1 miliarde de euro destinată protejării locurilor de muncă din România zace nefolosită de autorități, în timp ce zeci de mii de români încă așteaptă ajutoarele promise de stat în pandemie.
Motivul: folosirea sumei ar crește deficitul bugetar.
Țara noastră poate împrumuta 4,1 miliarde de euro prin instrumentul SURE, iar până acum a folosit 3 miliarde pentru o serie de măsuri deja implementate.
Artiștii și lucrătorii din domeniul cultural acuză că restul de bani stau degeaba și nu sunt folosiți, în contextul în care sectorul cere de un an ajutoare pentru a supraviețui, după ce restricțiile luate ca urmare a pandemiei au afectat posibilitatea de a desfășura concerte cu un număr mare de spectatori.
Aproximativ 5.500 de artiști plătiți pe drepturi de autor au primit indemnizații, însă majoritatea celor care lucrează în domeniu - fie că au firme, organizații non-guvernamentale, fie că sunt angajați la firmele din domeniu - nu au primit ajutoare. Numărul acestora ajunge la 30.000.
Se caută 60 de milioane de euro
Asociația Lucrătorilor în Industria Spectacolelor (ALIS) este una dintre organizațiile care au participat la întâlnirile legate de schemele de ajutor pentru sectorul cultural. Aceasta reprezintă persoanele fizice care activează în sector, precum tehnicieni, luminiști, sunetiști, designeri, producători.
O schemă de ajutor pentru ei poate fi finanțată foarte ușor prin SURE, program care mai are foarte multe fonduri disponibile. Din păcate, de peste zece luni așteptăm o decizie politică în acest sens, fiind plimbați între trei ministere, respectiv cel al Culturii, Finanțe și Fonduri Europene.
Bogdan Nedelcu, președintele ALIS:
Suma necesară pentru cei 30.000 de oameni afectați este de aproximativ 60 de milioane de euro, spune Nedelcu.
Cronologia faptelor
În luna noiembrie, Raluca Turcan, vicepremier în Guvernul Orban, Bogdan Gheorghiu, fost și actual ministru al culturii și Nicușor Dan, primarul Capitalei, au prezentat proiectul schemei prin care domeniul cultural ar fi urmat să primească bani.
Turcan spunea atunci că suma prevăzută era de 100 de milioane de euro.
Potrivit acesteia, ajutoarele includeau microgranturi de 4.000 de euro, granturi variabile raportate la vânzarea de carte în 2019 sau la numărul de bilete comercializate și erau eligibile firme, organizații non-guvernamentale, IMM-uri și întreprinderi mari.
Dar schema a fost dur criticată de artiștii independenți, care nu erau incluși.
În ritm de melc
Nedelcu a prezentat și cum au avut loc negocierile cu autoritățile.
„Era campanie electorală. Apoi, totul s-a oprit. Ulterior, în urma demersului artiștilor, s-a ajuns la concluzia că trebuie incluși și artiștii, și personalul tehnic. S-a hotărât că se va face ca la schema HoReCa, adică să se acorde 20% din diferența de venituri între 2019 și 2020. Apoi, autoritățile au zis că ajutorul va fi inclus în PNRR (Programul Național de Redresare și Reziliență - n.r.), dar Ministerul Fondurilor Europene nu a inclus nimic din ce a trimis Ministerul Culturii”, acuză Nedelcu.
Proiectul a rămas blocat
Ultima formă a proiectului datează din luna martie și prevede:
- O schemă de minimis pentru sectorul independent, respectiv ONG-uri, firme, persoane fizice autorizate. Prin aceasta se oferă microgranturi de 2.000 de euro și ajutoare de 20% din diferența de venituri între 2019 și 2020 pentru societățile din domeniu autorizate, dar nu mai mult de 200.000 de euro.
- Schema de minimis pentru artiști, destinată persoanelor fizice și juridice, dar derulată prin intermediul organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor. Sunt oferite tot microgranturi de 2.000 de euro și ajutoare de 20% din diferența de la încasări între 2019 și 2020. Nu se pot primi mai mult de 200.000 de euro.
- Ajutor de stat pentru edituri, librării, cinematografe și organizatori de evenimente. Ajutorul este tot de 20% din diferența dintre anii 2019 și 2020, dar nu mai mult de 1,8 milioane de euro.
Nedelcu spune că la ultima întâlnire interministerială, desfășurată în luna mai, s-a hotărât ca persoanele fizice să beneficieze de bani prin instrumentul SURE, iar pentru companii banii vor veni prin fondul REACT-EU, o altă sursă de finanțare a Comisiei Europene.
Doar că, între timp, proiectul nu a mai avansat și a rămas blocat tot la stadiul de idee.
„Până la acest moment nu este nimic aprobat în sectorul cultural”, spune Nedelcu.
De la Ana la Caiafa
Libertatea a întrebat Ministerul Finanțelor, condus interimar, în prezent, de premierul Cîțu, și pe cel al Fondurilor Europene pe ce s-au dus cele trei miliarde de euro primite folosite până acum din fondul SURE și unde este blocajul în utilizarea restului de 1,1 miliarde.
Cele două instituții fac însă un ping-pong în declarații și trimit de la una la alta.
Referitor la solicitarea dumneavoastră, vă comunicăm faptul că informațiile solicitate nu intră în sfera de competență a Ministerului Finanțelor și vă sugerăm să vă adresați Ministerului Fondurilor Europene.Ministerul Finanțelor:
De partea cealaltă, ministerul condus de Cristian Ghinea ne-a trimis înapoi la Finanțe.
Referitor la solicitarea dumneavoastră, (...) vă informăm că aceasta a fost redirecționată spre soluționare Ministerului Finanțelor, instituția competentă pentru a vă transmite informațiile solicitate.
Ministerul Fondurilor Europene:
Gheorghiu dă vina pe Ghinea și așteaptă salvarea de la Finanțe
Bogdan Gheorghiu (PNL), ministrul culturii, acuză „dialogul precar” cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), condus de Cristian Ghinea (USR).
Gheorghiu a confirmat pentru Libertatea faptul că a fost luată în calcul sprijinirea sectoarelor cultural-recreative prin PNRR.
O primă propunere a fost ca aceste instrumente financiare să fie finanțate prin PNRR, însă poate și dialogul precar cu MIPE a dus la situația în care suntem astăzi, unde soluția poate veni tot de la Ministerul Finanțelor, din bugetul de stat.
Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii:
„Motivul pentru care nu avem un proiect este lipsa unei surse de finanțare care depinde, la această oră, așa cum am spus, de bugetul de stat”, a mai completat acesta.
Ministrul a spus că 5.500 de persoane din domeniul cultural, care obțineau venituri exclusiv din drepturi de autor, au beneficiat în pandemie de indemnizații decontate prin instrumentul SURE.
Problema este că folosirea acestuia crește deficitul bugetar, argumentează ministrul liberal.
Pentru acest an este prognozat un deficit de 7,16% din Produsul Intern Brut.
„După discuțiile pe care le-au avut colegii mei la Comisia Europeană am fost asigurați că inclusiv propunerile pentru relansarea sectorului cultural creativ de a sprijini artiștii și profesioniștii din aceste domenii pot fi finanțate tot prin acest mecanism, doar că atrage creșterea deficitului bugetar”, a punctat oficialul.
Acesta spune că Ministerul Culturii este în discuții cu Ministerul Finanțelor, care este responsabil de gestionarea mecanismului SURE „și care îmi doresc să conștientizeze importanța acestei măsuri pentru protejarea industriilor creative”.
Ce este SURE
Instrumentul SURE pune la dispoziție o sumă totală de 94,3 miliarde de euro statelor membre ale Uniunii Europene.
Este vorba de împrumuturi din care statele respective pot finanța mai departe scheme de susținere pentru firmele sau angajații care au avut activitatea oprită de pandemie.
Potrivit site-ului oficial, România are la dispoziție 4,099 de miliarde de euro, din care până acum a primit 3 miliarde. Cu acești bani, Guvernul a finanțat alte măsuri anticriză.
Sectorul cinematografic așteaptă plata datoriilor
Și sectorul cinematografic așteaptă bani de la Guvern, chiar dinainte de pandemia de COVID-19.
Acesta are însă o altă problemă: Guvernul este dator cu 153 de milioane de lei, echivalentul a 35 de milioane de euro, către companiile de producție și studiourile de film care au realizat pelicule în România.
Acestea au beneficiat de prevederile unei scheme de ajutor în acest sens, dar Ministerul Economiei, care o gestionează, spune că există mai multe probleme cu actul normativ în sine, ceea ce îl face inaplicabil.
