Un nou val de furie populară ia amploare în Iran. Apel la proteste naționale, pe 17-18 februarie, pentru „răzbunarea celui mai mare masacru”. Cum răspunde regimul

Familiile îndoliate strigă sloganuri antiregim la înmormântări și comemorări. Elevii refuză să cânte cântece patriotice la școală. Lucrătorii din domeniul medical condamnă public arestările colegilor care au tratat răniți în timpul protestelor de luna trecută. Grupuri de activiști locali pentru drepturile omului cer deschis căderea liderului suprem Ali Khamenei.

Speranțe îndreptate spre Donald Trump

Demonstrațiile de sfidare – uneori zgomotoase și riscante, alteori tăcute și personale – vin în contextul în care iranienii conștientizează amploarea violenței comise de structurile de securitate ale regimului islamic de la Teheran. Ele se manifestă chiar dacă regimul s-a dedat unui val de arestări, vizând în principal protestatari, rude și simpatizanți ai acestora, lucrători din domeniul medical și activiști pentru drepturi civile.

„Oamenii sunt plini de frică, dar și de resentimente”, a mărturisit o femeie din orașul Kermanshah. „Cu toții ne uităm la cer în speranța că Trump va bombarda, doar ca să-l distrugă pe Khamenei și regimul său. Suntem dispuși să murim unul câte unul, dar nu vrem ca și copiii noștri să sufere durerea și tortura noastră”, a adăugat ea.

Disidența latentă are loc în contextul unei prezențe militare americane sporite în largul Iranului pentru o posibilă acțiune militară împotriva regimului ayatollahului Khamenei, avertizat de președintele Donald Trump să nu ucidă protestatari. SUA și Iranul au aranjat o întâlnire pentru vineri în Oman pentru a vedea dacă se poate găsi o soluție diplomatică.

Studenții continuă să protesteze

În Iran, înmormântările și slujbele de pomenire au devenit ocazii pentru mulți iranieni de a-și exprima furia, mulțimile de persoane îndoliate din toată țara strigând „Moarte lui Khamenei!”.

Studenții din orașele Mashhad, Tabriz și Shiraz au organizat săptămâna aceasta comemorări pentru colegii uciși în timpul protestelor recente. „Un student care moare nu va accepta umilința”, a scandat un grup de studenți la medicină în Mashhad, un oraș-simbol pentru regimul islamic de la Teheran.

Studenții la medicină din Shiraz au organizat timp de câteva zile o manifestație de tip sit-in (ocuparea spațiului public) și au scandat sloganuri de susținere a protestatarilor uciși, precum și a medicilor arestați pentru că au tratat răniți. „Studentul închis trebuie eliberat! Onorabilul doctor trebuie eliberat!”, au strigat ei, conform unor videoclipuri publicate pe Telegram de Uniunea Liberă a Muncitorilor Iranieni, un grup de sindicate independente.

Liceenii se angajează, de asemenea, în acte colective de protest. O adolescentă de 17 ani din Teheran a declarat pentru WSJ că elevii de la școala ei refuză să cânte imnul național înainte de începerea orelor.

Ali Khamenei este îndemnat să renunțe la putere

Când forțele de securitate au descins în școală, profesoara și-a avertizat elevii din timp și i-a sfătuit pe toți cei cu răni să stea acasă pentru a evita să fie arestați. De asemenea, profesoara le-a solicitat tuturor elevilor să șteargă videoclipurile și fotografiile cu conținut politic de pe telefoanele lor.

„Protestul pașnic al oamenilor cu revendicări obișnuite s-a transformat în praf și sânge”, se arată într-o declarație publică a Consiliului de Coordonare al Asociațiilor Profesionale ale Profesorilor Iranieni, un sindicat care critică adesea regimul de la Teheran. „Durerea s-a transformat într-o ură profundă în inimile și oasele noastre”.

Elnaz Shakerdoost, o actriță populară în Iran, și-a anunțat demisia din cauza represiunii. „Nu voi mai juca niciodată un rol într-o țară care miroase a sânge”, a spus actrița pe contul ei de Instagram.

Disidenții iranieni cunoscuți din interiorul țării cer deschis sfârșitul regimului. Fostul prim-ministru Mir Hossein Mousavi, aflat de câțiva ani în arest la domiciliu, a apreciat că amploarea crimelor arată că Republica Islamică nu poate fi reformată și trebuie înlocuită.

„Când purtați uniforma războiului împotriva propriului popor, vă loveați propriile rădăcini cu un topor”, a declarat Mousavi. „Lăsați arma jos și renunțați la putere, astfel încât națiunea însăși să poată conduce această țară spre libertate și prosperitate”, a îndemnat fostul politician reformator, arestat după ce a denunțat trucarea alegerilor prezidențiale desfășurate în 2009.

Arestările continuă

Un grup de 17 activiști iranieni pentru drepturi civile a publicat o scrisoare deschisă în care au descris uciderile în masă drept o crimă împotriva umanității comisă de regimul condus de Khamenei. „Principala responsabilitate pentru această situație oribilă revine persoanei aflate la conducere și structurii represive a Republicii Islamice”, se arată în scrisoare.

După publicarea scrisorii, trei dintre semnatarii ei – Vida Rabbani, Abdollah Momeni și Mehdi Mahmoudian – au fost arestați, potrivit Fundației Narges, care a semnat în numele laureatei Premiului Nobel pentru Pace Narges Mohammadi, o activistă pentru drepturile omului aflată după gratii.

Oricine se pronunță acum împotriva regimului își asumă riscuri enorme, au semnalat pentru WSJ atât oameni simpli, cât și activiști pentru drepturile omului. Mii de iranieni au fost uciși în timpul protestelor din ianuarie, în timp ce peste 50.000 de persoane au fost arestați.

Mulți dintre cei arestați au ajuns în spatele gratiilor după proteste, fiind ridicați din propriile case sau în timp ce căutau medicamente ca să-și trateze rănile suferite în timpul protestelor.

„După ce a ucis mii de civili, Republica Islamică merge acum din casă în casă pentru a-i pedepsi pe cei care au îndrăznit să protesteze și pentru a înăbuși orice potențială urmă de rezistență”, a denunțat Hadi Ghaemi, directorul executiv al Centrului pentru Drepturile Omului din Iran, cu sediul în New York.

Razii în spitale

Bărbați înarmați în civil au făcut razii în spitale din toată țara și au căutat răniții ca să-i aresteze. Un medic a declarat pentru WSJ că a văzut forțele de securitate luând protestatarii răniți din spitalul său din Teheran.

Forțele de securitate au reținut, de asemenea, medici și asistente medicale care au tratat protestatari răniți, spun un martor, localnici și grupuri pentru drepturile omului.

Mohammad Raeeszadeh, șeful Consiliului Medical din Iran, principalul organism de reglementare din domeniu, a recunoscut într-un interviu acordat agenției de știri semioficiale ISNA că 17 lucrători medicali au fost reținuți în urma represiunii din 8 – 9 ianuarie, momentul de vârf al protestelor izbucnite pe 28 decembrie în Marele Bazar din Teheran.

Kiana Kasiri, care face parte dintr-o rețea extinsă de medici iranieni în străinătate, a declarat că grupul său a documentat reținerea a peste 30 de lucrători medicali acuzați că au tratat protestatari. Unii dintre ei au fost eliberați pe cauțiune, a spus ea.

Ali Reza Golchini, un chirurg oncolog din orașul Qazvin, lângă Teheran, s-a oferit să trateze protestatarii răniți, la fel cum a făcut în timpul protestelor pentru drepturile femeilor din 2022. Oamenii regimului l-au bătut și l-au luat de acasă. „Suntem foarte îngrijorați”, a spus verișoara sa, Neema Gulchini.

Arestarea lucrătorilor medicali a provocat indignare în rândul iranienilor și a determinat Consiliul Medical să ceară protecție. „Lucrătorii medicali – pe baza jurământului profesional, a obligațiilor legale și a standardelor etice de bază – au datoria de a oferi îngrijirea medicală necesară tuturor pacienților în toate circumstanțele, indiferent de condițiile sociale, politice sau de securitate”, se arată într-un comunicat publicat miercuri.

Un grup de profesori a atras atenția că dacă uciderile și represiunea vor continua, împreună cu problemele economice tot mai grave ale țării, atunci Iranul va cunoaște mai multe tulburări populare: „Nu va exista o altă opțiune decât să ieșim în stradă și să protestăm cu toată forța împotriva acestei situații deplorabile și să creăm solidaritate și unitate pentru a pune capăt acestei opresiuni și tiranii zilnice”.

Apel la o manifestație națională pe 17-18 februarie, când se încheie cele 40 de zile de doliu

Criticile îi determină pe conducătorii islamici iranieni să facă un pas în spate în unele cazuri importante pentru a reduce presiunea asupra regimului. La sfârșitul lunii ianuarie, autoritățile l-au eliberat pe cauțiune pe Erfan Soltani, un protestatar proeminent a cărui familie se temea că va fi executat.

În weekend, regimul a anunțat că le va permite femeilor să conducă motociclete – cea mai recentă dintr-o serie de mișcări menite să încerce să câștige sprijin prin relaxarea regulilor sociale.

Micile concesii sunt puțin probabil să facă o mare diferență acum. Comercianții din Marele Bazar din Teheran au făcut apel la o nouă manifestație de amploare pe 17-18 februarie, când se încheie perioada tradițională de doliu de 40 de zile pentru crimele care au avut loc între 8 și 9 ianuarie.

„Invităm nobilul popor iranian din întreaga țară să mențină simultan, în orașele lor, trează memoria morților și să continue revolta națională”, a transmis o asociație comercială din Marele Bazar din Teheran. Scopul: „Răzbunarea celui mai mare masacru stradal din istoria contemporană”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE