UPB a obținut șase medalii de aur, una de argint și două trofee la Salonul de Invenții 2018 de la Geneva
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Universitatea Politehnica din București a obținut, la cea de a 46-a ediție a Salonului Internaţional de Invenții 2018 la Geneva, șase medalii de aur, două medalii din partea organizatorilor, patru din partea delegațiilor oficiale prezente la Salon, o medalie de argint și două trofee .
“Medaliile obținute și anul acesta demonstrează faptul că Universitatea Politehnica din București reprezintă un adevărat pol al cercetării românești și europene de foarte mulți ani. Universitatea Politehnica din București este prezentă prin invențiile sale, prin profesorii și studenții săi inventatori, la marile competiții internaționale din domeniul cercetării şi inventicii şi câștigă an de an medalii de aur cu propunerile pe care le aduce, cu proiectele, cu brevetele pe care le prezintă. Este încă o dovadă a faptului ca Universitatea Politehnica este în slujba societății, iar cadrele didactice sunt preocupate nu numai de cercetarea fundamentală ci și de cercetare aplicată, o cercetare care să vină în slujba societății, produsele și soluțiile prezentate sunt soluții apreciate nu doar la nivel național cât și la nivel internațional”, a declarat Mihnea Costoiu, Rectorul UPB din București.
La rândul său, unul dintre profesorii UPB , prezenţi şi medaliaţi la Geneva, Augustin Semenescu a ţinut să sublinieze faptul că succesul obţinut reprezintă, fără nicio modestie, ”o mândrie reală pentru întreaga cercetare românească”.
”Participarea inventicii romanești din cadrul Universităţii Politehnica din București la a 46-a ediție a Salonului International de Invenții 2016 la Geneva, a fost încununată şi în acest an de un remarcabil succes, materializat prin: două medalii de aur din partea organizatorilor, patru medalii de aur și două trofee din partea delegațiilor oficiale prezente la Salon și o medalie de argint din partea organizatorilor, iar toate acestea se datorează în primul rând tenacităţii şi desăvârşirii profesionale de care dau dovadă dascălii noştri, dar şi pasiunii studenţilor UPB”, explică Semenescu.
Delegația oficială a României, condusă de către ministrul cercetării și inovării, Nicolae Burnete a fost reprezentată de cercetători români cu 36 de invenții.
Printre inventatori s-au aflat şi trei profesori universitari din UPB : Augustin Semenescu (SIM), Daniel Ghiculescu (IMST) si Lucian Seiciu (IMM), cu invențiile: Implant cranian cu structuri de osteointegrare și acoperiri funcționale, autori: Antoniac Vasile Iulian, Mohan Aurel, Semenescu Augustin, Doicin Cristian Vasile, Ulmeanu Mihaela Elena, Cavalu Simona, Costoiu Mihnea Cosmin, Murzac Roman, Doicin Irina Elena, Săceleanu Vicențiu, Mateș Ileana Mariana.
Invenția se referă la structura, suprafața și metoda de fixare a unui implant de tip plasă, executabil din titan sau aliaje de titan biocompatibile, având acoperiri funcționale pe bază de nanoparticule de seleniu și/sau hidroxiapatită cu rol de osteointegrare, utilizat pentru cranioplastii și reconfigurări ale marilor defecte craniene generate de accidente, anomalii congenitale, intervenții chirurgicale datorate extracțiilor de tumori sau ale altor afecțiuni la nivelul craniului.
O altă invenție ”Sistem mecatronic de oscilare verticală alternativă a centurii pelviene autori: Seiciu Petre Lucian, Filipoiu Ioan Dan, Berteanu Mihai, Ciobanu Ileana, Șerbu Horia, Manole Ion, Badea Florian, Barbu Valentin, Ionel Mihai, Manolache Șerban-Marius.
Sistemul permite deplasarea alternativă pe verticală a șoldurilor pacienților cu dizabilități locomotorii, similară cu mersul corect fiziologic.
De asemenea o altă invenție premiată la Geneva este ”Echipament pentru prelucrarea simultană a structurilor de găuri și microgăuri prin electroeroziune asistată de ultrasunete, autori: Marinescu Niculae Ion, Ghiculescu Liviu Daniel, Alupei Cojocariu Ovidiu Dorin, Căruțașu Nicoleta Luminița.
Invenţia se referă la un echipament pentru prelucrarea simultană a unor găuri/microgăuri dispuse în diferite poziții prin electroeroeroziune asistată de ultrasunete cu productivitate și calitate ridicată, prin rotația sculelor montate pe module amovibile și folosind un disc situat în capătul unui lanț ultrasonic, a cărui periferie se plasează în apropierea zonei de lucru și care vibrează cu amplitudine maximă fiind un antinod.
