Ursula von der Leyen vrea ca Serbia și Muntenegru să adere mai repede la UE. Planul ambițios de la Bruxelles
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Uniunea Europeană pregătește o schimbare majoră în procesul de extindere, vizând integrarea unor noi membri, inclusiv Serbia și Muntenegru. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus un plan ambițios care ar putea duce UE la un total de 30 de state membre, conform publicației Blic, parte a grupului Ringier.
Deși propunerea ar facilita extinderea, un obstacol semnificativ persistă: eliminarea dreptului de veto necesită aprobarea unanimă a tuturor statelor membre, iar analiștii sunt sceptici că acest consens poate fi atins în viitorul apropiat.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen ar avea planuri de extindere a UE cu până la 30 de noi state membre.
Noul plan de pregătire pentru extindere vizează mai mult de 30 de state membre, fără a fi necesare modificări ale Tratatului de la Lisabona, care a înlocuit Constituția Uniunii Europene. În loc de unanimitate, în viitor s-ar putea decide cu privire la noile state membre prin majoritate calificată.
Conform noilor propuneri, procesul de extindere ar fi accelerat prin adoptarea deciziilor cu o majoritate calificată, ceea ce ar elimina posibilitatea blocajelor frecvente din cauza vetoului exercitat de statele membre.
Cu toate acestea, dreptul de veto ar rămâne valabil la începutul și la finalul negocierilor de aderare.
„Sunt sute de puncte asupra cărora țările pot obiecta și vă pot bloca pentru diverse lucruri mărunte, iar acest lucru a demonstrat că negocierile, în special în țările balcanice, durează 10, 20, 30 de ani”, a explicat Milan Igrutinović de la Centrul pentru Studii Europene, într-un interviu pentru Blic TV.
De exemplu, Serbia încearcă să adere la Uniunea Europeană de 17 ani (din decembrie 2009), iar Muntenegru de 16 ani (din decembrie 2010). Nu sunt singurele țări care încearcă să intre în UE. Lista cuprinde nouă state, printre care se numără și Turcia (din 1999, stat pentru care discuțiile au fost înghețate), dar și Ucraina sau Republica Moldova (țări candidate din 2022).
Schimbarea propusă de Comisia Europeană nu vizează doar extinderea, ci și domenii sensibile precum sancțiunile, drepturile omului, apărarea și securitatea.
Ideea este de a permite Uniunii Europene să reacționeze mai rapid și mai eficient în fața provocărilor globale.
„În această perioadă actuală, nu mai este posibil să așteptăm un consens. Este mai important să reacționăm prompt decât să așteptăm (..) În astfel de circumstanțe, când incidente se întâmplă zilnic în lume, UE riscă să reacționeze prea târziu”, a declarat Nikola Lunić, expert în securitate și politică.
Totuși, eliminarea dreptului de veto rămâne o sarcină dificilă.
Pentru unele state membre, veto-ul este un instrument esențial pentru protejarea intereselor naționale sau chiar pentru blocarea adversarilor politici.
„Cererea este rezonabilă (...) dar voi rămâne sceptic că toți cei 27 de membri vor fi de acord în acest moment”, a subliniat expertul Milan Igrutinović.
Conform propunerilor, deciziile luate cu majoritate calificată ar necesita sprijinul a cel puțin 15 state membre, care să reprezinte 65% din populația Uniunii Europene.
Cu toate acestea, unanimitatea ar fi încă necesară în etapele critice ale procesului de aderare, ceea ce înseamnă că extinderea rămâne condiționată de un echilibru delicat între consens și compromisuri politice.
