VIDEO EXCLUSIV! ANUL NOU CHINEZESC. Ploaie de STELE DE OŢEL, DRAGONI şi MESE ÎMBELŞUGATE. Iată CUM SĂRBĂTOREŞTE noul an CEA MAI MARE POPULAŢIE a lumii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Atât la sate, cât şi în marile oraşe ale Chinei a fost freamăt mare, pentru că locuitorii s-au pregătit în cel mai mic detaliu pentru marele eveniment.
Cuprins:
Venirea Anului Nou - "Yuandan", cum este numit el în limba chineză - nu ar fi marcată aşa cum se cuvine dacă, fiecare casă şi locurile publice nu ar fi înfrumuseţate cu decoraţiuni din hârtie decupată, care, de regulă, sunt aşezate la ferestre. "Pentru a întâmpina cu braţele deschise şi cu bucurie primăvara", spun chinezii despre această tradiţie veche de cel puţin 1.000 de ani.
ŞTERGI PRAFUL, SCAPI DE GHINION
Aşa că, dacă în pragul Anului Nou vei intra în locuinţa oricărui locuitor al Chinei, vei găsi fierbere mare - toţi ai casei sunt antrenaţi în ritualul curăţeniei şi al decorării pereţilor şi ferestrelor cu hârtie colorată şi cu vorbe de înţelepciune sau urări scrise pe fâşii mari de hârtie din orez. “În anul care doar ce a trecut, toate pe care le-a trăit s-au transformat în praf, aşa că trebuie să curăţăm praful şi, odată cu el, tot ghinionul şi să facem astfel loc unei noi vieţi”, este o veche credinţă populară chineză.
Indiferent că este la oraş sau la ţară, pentru toată lumea Yuandan-ul reprezintă nu doar startul unui an nou ci o şansă pentru reunirea familiei. Este important ca toţi membrii unei familii să întâmpine împreună prima zi a noului an, pentru a avea un start bun, cu multe împliniri şi speranţe frumoase. "Un început bun reprezintă jumătate din succes" - spune un proverb din China.
Festivalul Primăverii este cea mai importantă sărbătoare agrară a ţării cât un continent, care marchează "civilizarea agricolă a poporului chinez", şi are o tradiţie de peste 4.000 de ani.
Desene pentru prosperitate şi fericire şi festinuri cu cei dragi
O atenţie specială primeşte Festivalul Primăverii în zonele rurale, unde uşile sunt decorate cu imagini desenate în culori vii ale zeilor care-i apără pe locatari. Dacă o familie este foarte săracă, va renunţa la carnea de porc pentru a putea cumpăra rolele de hârtie de sărbătoare pentru locuinţă, pentru că, spun chinezii, “aceste desene de Anul Nou vor da casei un aer proaspăt”.
Atât de importante sunt aceste desene, despre care se spune că, de-a lungul anilor, au fost cele care au dus mai departe cultura şi tradiţia chineză, încât există obiceiul ca, în cazul în care o casă nu este locuită, uşile ei să fie împodobite cu hârtie de către vecini.
Altă zonă a Chinei, alte obiceiuri şi alte valenţe ale începutului de an. În provincia Guizhou, unde se se află cea mai importantă ramură ai descendenţilor soldaţilor Dinastiei Ming, Festivalul Primăverii este celebrat de către locuitori prin adevărate festinuri la care participă întreaga comunitate. Aceste mese comune sunt simbol a sentimentelor puternice pe care oamenii locului le au faţă de familie şi de pământurile lor.
CINSTIREA STRĂMOŞILOR, în firea chinezului
Pentru chinezii din nord sărbătoarea propriu-zisă începe după ce se sfârşeşte masa tradiţională. Atunci, cu mic cu mare, aceştia ies din case şi se întâlnesc în locuri publice unde aprind focuri şi lasează în aer lampioane, pentru a ura “Bun venit!” noului an.
Un alt obiecei inedit în acea regiune, practicat însă numai de către cei avizaţi şi doar admirat de numeroasa asistenţă, este acela al oţelului lichid aruncat pe zidurile străvechi ale oraşelor. O ploaie de stele, un spectacol de artificii la sol oferit chiar de către maeştrii acestora, obiceiul împământenit în urmă cu peste 300 de ani se păstrează cu sfinţenie, pentru că gestul de a împrăştia perdeaua de stele de oţel reprezintă modul în care oamenii îşi exprimă sentimentele bune unii faţă de ceilalţi. Nelipsit de la marea sărbătoare este marele dragon. Desenat, modelat, tăiat în hârtie sau întruchipat de oameni, dragonul este la loc de cinste pentru că el aduce noroc şi prosperitate.
Chinezii nu îşi uită străbunii, poporul chinez fiind renumit pentru respectul faţă se strămoşi. De aceea de la ceremoniile de Anul Nou nu lipsesc dansurile şi momentele în care este cinstită memoria acestora.
- Sărbătoarea Anului Nou chinezesc durează 15 zile, pentru fiecare dintre ele existând obiceiuri respectate în toată China.
- În prima zi a noului an, mulţi dintre chinezi evită să consume carne, deoarece se crede că acest lucru va asigura o viaţă lungă şi fericită, fapt care este apreciat de zeii cerului şi pământului.
- În a doua zi, chinezii aduc rugăciuni strămoşilor şi tuturor zeilor. În această zi animalele din curte, în special câinii, primesc mâncare suplimentar, deoarece se crede că a doua zi este ziua de naştere a tuturor câinilor.
- A treia şi a patra zi sunt rezervate pentru întărirea relaţiilor de familie. Fii şi fiicele aduc cadouri părinţilor şi naşilor, fie că sunt de botez sau de cununie.
- Cea de a cincea zi a Anului Nou este numită Po Wu. În această zi chinezii rămân acasă pentru a saluta zeul bogăţiei. Nimeni nu merge în vizită pentru că se consideră că este un gest aducător de ghinion. “Po Wu” poate fi tradus şi prin “răul alungat în a cincia zi”, eveniment marcat de obicei prin spargerea unui obiect sau prin zgomot de artificii.
- Din ziua a şasea până în a zecea zi, chinezii îşi vizitează rudele şi prietenii. Sunt zilele în care templele sunt vizitate pentru a se aduce rugăciuni pentru noroc şi sănătate.
- A şaptea zi a Anului Nou este ziua rezervată agricultorilor, când aceştia prezintă recolta din anul încheiat. Agricultorii pregătesc o băutură făcută din şapte feluri de legume, specială pentru acest eveniment. Ziua a şaptea este, de asemenea, considerată ziua de naştere a fiinţelor umane, când sunt consumaţi tăiţei care sunt simbolul longevităţii dar şi peşte crud, ca simbol al succesului.
- În a opta zi oamenii din provincia Fujian organizează o altă cină pentru reîntregirea familiei, iar la miezul nopţii se roagă lui Tian Gong – Dumnezeul Cerului.
- A noua zi este ziua în care se aduc ofrande împăratului de jad.
- Din a zecea până în a douăsprezecea zi sunt invitaţi la cină prietenii şi rudele. După consumul bogat de alimente vreme de atâtea zile, în ziua a 13-a se consumă orez simplu, verdeaţă şi muştar.
- În cea de-a 14-a zi încep pregătirile pentru Festivalul Lanternelor, care are loc în noaptea dintre 14 şi 15.
Sărbătoarea Anului Nou chinezesc începe cu luna nouă, în prima zi a noului an şi se termină pe lună plină, 15 zile mai târziu.
- La 15 zile după Anul Nou este organizat Festivalul Lanternelor, care este sărbătorit pe timp de noapte, când copiii se plimbă cu felinare în cadrul unei parade.
Urarea tradiţională pe care chinezii o rostesc de astăzi, timp de două săptămâni, este “Xinnian kuaile!”, care înseamnă “La Mulţi Ani!”. Respectând tradiția infernului creat cu ajutorul petardelor și pocnitorilor în seara și noaptea dintre ani, China a intrat în Sărbătoarea Festivalului de Primăvară, altfel spus Anul Nou chinezesc, Anul Calului de Lemn, care se va întinde între 31 ianuarie 2014 (1 ianuarie după calendarul lunar) și 18 februarie 2015.
CITIŢI ŞI:
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
