VIDEO | Referendumul în cârciumile din Rahova: «Eu i-aş fi întrebat pe români, dacă s-ar întoarce din nou în ’90, ar vota la fel?»
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mai aglomerate decât secţiile de votare după ora prânzului, cârciumile din cartierul bucureştean Rahova s-au transformat, în ultima zi a referendumului, în arene de dezbatere politică. Polemica privind definirea familiei în Constituţie a trecut în plan secund, iar discuţiile, cu virulenţa aferentă, au vizat clasa politică actuală.
La ora la care Biroul Electoral Central anunţa o prezenţă la urne de 11,67%, terasele cârciumilor din cartierul bucureștean Rahova erau pline ochi. Soarele generos al orei 13.00 i-a adunat pe oameni, în extrasezon, la o bere rece. Şi cum doar aşa se poate despica firul în patru corect, ce motiv mai bun de dezbatere să existe decât tema zilei? Totuşi, referendumul pentru familia tradiţională nu i-a ţinut în priză pe amatorii de discuţii la terasă. Invariabil, virulenţa opinilor s-a învârtit în jurul clasei politice.
“Suntem în 2018. De 2018 ani s-a căsătorit Vasile cu Eugen vreodată în România? Hai să fim serioşi! Cum să punem întrebarea asta după 2018 ani? E nefirească! Aşa cum e acum, e bine”, crede un domn trecut de mult de prima tinereţe.
Partenerul său de discuţie punctează, la rându-i: “Pentru ce au cheltuit 40 de milioane? În ce buzunare au intrat banii ăştia? Tot ce mişcă în ţara asta este a lor. Noi, dacă stăm aici, la o dugheană, să bem un pahar de vin sau să bem o bere, ei cred că noi am rămas în anii ’80. Lumea s-a dezvoltat. Şi ăia care sunt la 1.000 de kilometri de Bucureşti ştiu, de nu se mai duc la vot. Darămite noi, care vedem aici tot ce se întâmplă”, punctează un domn cu o geacă crem.
Altă terasă, altă şarjă de opinii. Deşi are mâna dreaptă bandajată, ideile îl fac să uite de durere şi gesticulează în consecinţă: “Mi se pare o prostie. Se putea face altceva cu banii respectivi. Şcoli şi spitale, spre exemplu. Dacă ar fi după mine, i-aş fi întrebat pe români dacă ar vota la fel dacă ar fi în ’90. Ar proceda la fel, cu președinţii care au fost, începând de la primul preşedinte şi de la primul premier? 10% poate că ar răspunde «da». Restul nu şi-ar da seama ce s-a întâmplat şi ce se întâmplă în continuare. Aici e problema”, crede un alt domn între două vârste.
Şi adaugă: “Cine vine din urmă, copiii care se înalţă, vin cu idei. Şi îi văd îmbrăcaţi la costume, îi văd cu afaceri de milioane, cu maşina de 100.000 de euro şi puştiul ăla ce zice? Eu mor de foame pe un salariu de nimic. Stai să fac şi eu «ceva». Aici e toată treaba. E un cerc vicios. Îi atrag lângă ei, îi prind cu ceva la mână şi s-a terminat bâlciul”, încheie domnul cu mâna bandajată.
Colegul său de masă revine însă la subiectul referendumului. “Nu trebuia făcut. E făcut pentru nişte chestii ascunse. Nu mi s-a explicat. «Da»-ul sau «Nu»-ul nu ştiu ce reprezintă. Am intrat în cabina de vot şi am zis doamnă, eu nu ştiu ce votez acum. Am lăsat ştampila înapoi, m-am dus afară şi am citit că să pot să votez. Deci «Da»-ul sau «Nu»-ul ăla e cu semnul întrebării”.
Cât priveşte polemica privind drepturile minorităţilor şi importanţa definirii familiei în Constituţie, acesta este tranşant: “Pune întrebarea asta în altă ţară, nu în România. E treaba lor ce fac acasă (n.r. - persoanele LGBT). Dacă legiferezi treaba asta, te duci deja în alta zonă”.
CITEŞTE ŞIVIDEOREPORTAJ în localitatea Curcubeu, despre referendum şi homosexuali. «Spitale, nu! Şosele, nu! Bani nu ne dă?» VIDEOREPORTAJ/ Referendumul la sat, ziua II-a, episodul 2."Nu mă pricep să spun cum arată, dar dacă ar fi toată lumea homosexuali, nu am mai avea în țara asta copii" și "Bani aruncați"GALERIE FOTO| Presa străină scrie pe larg despre referendumul pentru familie organizat în România: E vorba de clarificarea limbajului din Constituție
