Virusologul care a dezvoltat remediul Ebola: “Cheltuim miliarde de euro ca să avem vaccinul anti-COVID în regim de urgență”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Canadianul Gary Kobinger e directorul Centrului de Cercetare pentru Boli Infecțioase al Universității Laval din Quebec și lucrează în prezent la vaccinul împotriva coronavirusului.
Cuprins:
Predicțiile sale cuprinse într-un interviu spectaculos în publicația americană “Wired” ne arată când și cum ar putea avea planeta leacul anti-COVID-19, dar și care e tratamentul-surpriză pe care mizează cercetătorul.
În cursa nebună pentru găsirea unui remediu anti-COVID-19, virusologul Gary Kobinger e un actor de top. Canadianul a dezvoltat vaccinul împotriva Ebola și a colaborat la vaccinul contra virusului Zika, două dintre epidemiile care au marcat planeta în ultimii zece ani.
Rata de mortalitate la coronavirus e de 5 la sută, spre deosebire de 80 la sută în cazul Ebola înainte de a se descoperi vaccinul Gary Kobinger, virusolog:
Astăzi, Kobinger conduce Centrul de Cercetare pentru Boli Infecțioase al Universității Laval din Quebec și, împreună cu echipa sa, lucrează la vaccinul pe care o planetă întreagă îl așteaptă pentru a opri furia coronavirusului.
Au făcut deja primul pas
De altfel, Kobinger colaborează în prezent cu Medicago, o companie biofarmaceutică din Quebec, care a anunțat recent că a reușit să extragă moleculele similare virusului (Virus-Like Particle / VLP) la numai 20 de zile după individualizarea genelor SARS-Cov-2, care stau la baza coronavirusului. VLP constituie primul pas în realizarea vaccinului pentru COVID-19 și va intra în studiile preclinice de siguranță și eficacitate, iar în iulie/august ar urma să treacă la etapa testărilor umane.
“Un singur producător nu va putea acoperi necesarul planetei”
Într-un interviu pentru publicația americană Wired, Kobinger subliniază costurile uriașe plătite în prezent pe frontul cercetării pentru găsirea vaccinului salvator: “Dacă am fi pornit mai devreme aceste studii, operațiunile ar fi necesitat fonduri de 500-800 de milioane de dolari. Cheltuim însă acum sume de ordinul miliardelor de euro, fiindcă ne grăbim și totul se desfășoară în regim de urgență.
Când virusul a apărut în China, am spus că are potențialul de a ne pune la încercare nivelul de pregătire. Și ne vom da seama, probabil, că nu suntem foarte pregătiți pentru acest tip de eveniment”.
Și constată scenarii identice în ce privește întârzierile de abordare a pericolului: “Funcționează optimismul natural al oamenilor, care cred că virusul nu va ajunge la ei, dar sfârșesc prin a se afla în fața acelorași urgențe de a procura pe ultima sută de metri lucruri precum echipamente de protecție”
China a avut probleme cu astfel de dotări la mijlocul lunii ianuarie. Deci am fi avut destul timp la dispoziție pentru a ne pregăti. În schimb, acum ne agităm ca și cum nimeni nu se aștepta să vină acest val Gary Kobinger, virusolog:
Cercetătorul canadian crede că, în această perioadă, e important să fie testate cât mai multe variante de vaccin: “Dacă am avea cinci formule de vaccin sigure, funcționale și puternice ar fi mult mai bine. S-ar reduce șansa unor blocaje. Cu cinci producători, am putea oferi cantități suficiente pentru întreaga planetă. Dar dacă vaccinul va exista la un singur producător, nu cred că va fi posibilă o asemenea acoperire”.
“Prioritar pentru cadre medicale, vârstnici și persoane cu comorbidități”
El estimează că un prim vaccin ar putea fi disponibil mai repede de 12 luni: “Dar nu va fi suficient la început să acopere necesarul global, ci va trebui prioritizat către grupuri-țintă, precum lucrătorii din domeniul sănătății, persoanele în vârstă și cele cu comorbidități, făcându-se însă înainte analize de risc pentru fiecare dintre aceste categorii”.
Dacă va fi dezvoltat un vaccin insuficient de puternic pentru a combate virusul, el poate conduce la infecții ulterioare mai greu de tratat. Oamenii ar deveni mai expuși la infecție și la boli severe. Acesta e un lucru de care trebuie ținut cont cu mare grijă Gary Kobinger, virusolog:
Punctează că “un vaccin disponibil pentru toată lumea, fără să existe efecte secundare, necesită proceduri mai lente. La fel de importantă e însă și dezvoltarea unor terapii, dar în așa fel încât să nu se creeze speranțe false către populație. Medicamente precum clorochina sau azitromicina, care sunt deja aprobate, pot fi introduse în circuit, în paralel însă cu cele mai performante studii clinice posibile. Scopul final e să găsim un vaccin care să-i imunizeze total pe oameni. Asta pentru că, dacă forța viruslui se va reduce, el ar putea reveni mai târziu. Așa s-a întâmplat în 1918 cu gripa spaniolă. A fost un val ușor primăvara, apoi s-a întors cu putere toamna ”.
“Aș paria pe transfuzia de plasmă”
Kobinger plusează în mod special pentru un anumit tip de terapie: transfuzia de plasmă (sânge filtrat, care conține anticorpi, nu și celule roșii) de la persoane vindecate de COVID-19. Explică: “Se colectează sânge de la cei care și-au revenit, se izolează anticorpii, iar produsul astfel rezultat se folosește prin transfuzie la cei infectați. E o tehnică veche încă din anii 1700, foarte bună și în gestionarea efectelor secundare. Procedura nu a funcționat bine în cazul Ebola, fiindcă nu am putut avea o concentrație suficientă. Am fi avut nevoie de 20 de donatori pentru un singur beneficiar.
Raportul obișnuit e de doi-trei donatori pentru un beneficiar. Dacă aș paria pe o procedură care să ajute cel mai mult, aceasta însă ar fi. Asta nu înseamnă că alte medicamente pe care le încercăm nu pot fi folositoare. Dar nu m-aș aștepta la minuni!”.
Multe dintre măsurile de control încep să funcționeze. Ele nu vor reduce numărul final de infecții, dar le vor întârzia, ceea ce va oferi mai multor persoane șansa de a supraviețui prin accesul la proceduri medicale mai avansate. Gary Kobinger, virusolog:
