Vladimir Putin amenință că va continua războiul până când va obține concesii asupra „cauzelor profunde”. Administrația Trump pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Liderul rus Vladimir Putin sugerează că nu este interesat de actualele negocieri de pace impulsionate de administrația Trump atât timp cât nu își obține doleanțele asupra așa-ziselor „cauze profunde” ale războiului pe care îl poartă împotriva Ucrainei.
Cuprins:
- Vladimir Putin nu negociază, ci caută doar să-și impună condițiile
- „Diplomație”, război și operațiuni hibride până la capitularea Ucrainei
- Kremlinul vrea toată Europa Centrală și de Est
- Liderul rus insistă cu propaganda precum că nu are intenții ostile împotriva Europei
- Administrația Trump pregătește sancțiuni împotriva Rusiei
Vladimir Putin nu negociază, ci caută doar să-și impună condițiile
Vladimir Putin (73 de ani) s-a dus miercuri la un consiliu al Ministerului rus al Apărării și a pretins că își va atinge „obiectivele” așa-zisei „operațiuni militare speciale” din Ucraina, termenul folosit în mod înșelător de Kremlin pentru a masca faptul că duce un război imperialist.
Liderul rus nu a menționat, ca de fiecare dată când vorbește pe această temă, care sunt, de fapt, „obiectivele” sale, dar a cerut să i se dea satisfacție asupra „cauzelor profunde”.
În opinia lui, negocierile sunt „substanțiale” numai dacă Ucraina și aliații săi acceptă orice solicită el. În caz contrar, nu este loc de compromis, ci de război. În plus, liderul de la Kremlin a reluat teza falsă precum că teritoriile ucrainene ar fi din punct de vedere istoric ale Rusiei.
„Diplomație”, război și operațiuni hibride până la capitularea Ucrainei
„Am prefera să facem acest lucru şi să abordăm cauzele profunde ale conflictului prin diplomaţie. Dacă partea adversă şi susţinătorii săi străini refuză să se angajeze în discuţii substanţiale, Rusia va realiza eliberarea teritoriilor sale istorice prin mijloace militare”, a afirmat Putin, deși armata rusă abia a ocupat 1% din teritoriul ucrainean de-a lungul acestui an cu zeci de mii de pierderi umane și consecințe economice pentru Rusia.
„Sarcina de a crea şi a extinde o zonă-tampon de securitate va fi, de asemenea, abordată în mod consecvent”, a adăugat liderul de la Kremlin, citat de Reuters.
Vladimir Putin revendică în negocierile în curs regiunile ucrainene Crimeea, Donbas în întregime (din care Rusia ocupă aproximativ 75%), Herson și Zaporojie, ultimele două cel puțin în raza ocupată de armata rusă.
Experții în relații internaționale atrag atenția asupra faptului că liderul rus urmărește pe termen lung capitularea Ucrainei. De altfel, liderul rus nu și-a ascuns niciodată dorința de a subjuga toată țara vecină.
Poziționarea armatei ruse în teritoriul din Donbas apărat acum de ucraineni i-ar oferi lui Putin o zonă solidă pentru continuarea agresiunii militare pe un spațiu mai vast. Practic, liderul rus încearcă să obțină prin presupuse negocieri de pace un teritoriu puternic fortificat pe care armata rusă nu reușește să-l cucerească din primăvara anului 2024, atunci când a început cu adevărat războiul Kremlinului împotriva Ucrainei.
Kremlinul vrea toată Europa Centrală și de Est
În ceea ce privește „cauzele profunde”, Vladimir Putin se referă inclusiv la o nouă arhitectură de securitate în Europa, una favorabilă Kremlinului. Înainte de lansarea fazei a doua a războiului din Ucraina, prin invazia din 24 februarie 2022, liderul rus a cerut retragerea NATO pe aliniamentul din 1997, adică înainte de aderarea la alianța occidentală de apărare a primelor trei țări - Polonia, Cehia și Ungaria - din fostul bloc răsăritean aflat sub dominația regimului comunist de la Moscova. Așadar, Putin vrea ca România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, Estonia, Letonia și Lituania să revină sub influența nefastă a Kremlinului.
În timp ce Donald Trump insistă asupra semnării unui acord de pace până la Crăciun, Putin susține că trupele sale avansează pe toată linia frontului pentru a obține cât mai mult din cererile pe care i le-a transmis președintelui american. În mod hilar, Kremlinul și armata rusă au revendicat cucerirea Kupianskului de trei ori în ultima lună, deși trupele ucrainene controlează aproape în întregime acest oraș unde s-a deplasat recent însuși președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Liderul rus insistă cu propaganda precum că nu are intenții ostile împotriva Europei
În cele din urmă, Putin a spus din nou că nu are niciun plan de atac împotriva unui stat membru NATO și a numit îngrijorările în acest sens drept „o pură absurditate despre o ameninţare imaginară a Rusiei”. Liderul de la Kremlin încearcă, cel mai probabil prin astfel de declarații, să-i convingă pe unii europeni că nu l-ar interesa altceva în afară de Ucraina și să-i stârnească împotriva propriilor guverne, care au decis să investească în apărare după neglijarea acestui domeniu timp de decenii. Rusia a criticat mereu orice încercare de consolidare a apărării din partea unei țări europene, dar s-a considerat, în schimb, singura îndreptățită să-și întărească armata.
Cu mulți ani în urmă, Putin a numit absurde discuțiile cu privire la intențiile sale de a captura Crimeea. În cele din urmă, liderul rus a trimis soldați fără uniforme și a anexat peninsula. După anexarea Crimeei, Putin a considerat absurde temerile de extindere a războiului său din Donbas în întreaga Ucraină. În cele din urmă, Putin a declanșat o invazie la scară largă. Acum, Putin numește absurde îngrijorările Europei și încearcă să reprime prin vorbe vigilența de care încep să dea dovadă unele societăți după ce au crezut timp de mulți ani în pacea eternă.
Administrația Trump pregătește sancțiuni împotriva Rusiei
Pe de altă parte, Bloomberg dezvăluie că administrația Trump pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei și le va impune dacă Putin va refuza să semneze un acord de pace.
Potrivit unor surse familiarizate cu acest dosar, care au vorbit sub rezerva anonimatului, administrația Trump ia în considerare diverse opțiuni, inclusiv sancționarea petrolierelor din flota-fantomă a Kremlinului și a terților care ajută Rusia să-și livreze petrolul pentru a face rost de bani pentru război.
Noile măsuri ar putea fi anunțate încă de săptămâna aceasta. Secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, a discutat pe tema noilor sancțiuni cu un grup de ambasadori europeni. Totuși, atenționează sursele citate de Bloomberg, decizia finală îi va aparține lui Donald Trump.
