Vladimir Putin are motive să se teamă de o lovitură de stat: problemele economice interne și presiunile externe pot fi fatale pentru el

Cuprins:

Economia Rusiei, în cădere

Vladimir Putin are motive tot mai mari de îngrijorare, notează publicația britanică, notând că UE și SUA presează regimul de la Moscova cu noi sancțiuni, întreprinderile ruse sunt paralizate de ratele ridicate ale dobânzilor, în timp ce datoria publică este în creștere. În acest context, ministrul dezvoltării economice, Maksim Reșetnikov, recunoaște că economia rusă este „în pragul recesiunii”.

Potrivit previziunilor Ministerului Finanțelor de la Moscova, deficitul bugetar al Rusiei ar putea ajunge anul acesta la 2,6% din PIB, sau 5,7 trilioane de ruble (61,5 miliarde de euro). Aceasta este o cifră de cinci ori mai mare decât cea planificată de 0,5%. În plus, Rezervele Fondului Național de Bunăstare s-au înjumătățit față de dinainte de război: de la aproape 10 trilioane de ruble la 4,2 trilioane de ruble (45,3 miliarde de euro).

Urmează măsuri și mai dureroase pentru populație

Pentru a acoperi deficitul, Guvernul rus este obligat să majoreze impozitele (TVA-ul va crește la 22% începând cu 1 ianuarie 2026) și să crească brusc împrumuturile interne, ceea ce va afecta datoria publică. Veniturile din petrol scad, bunurile devin mai scumpe, iar combustibilul devine din ce în ce mai inaccesibil pentru șoferi. De la lansarea invaziei la scară largă în Ucraina, la 24 februarie 2022, inflația a depășit 40%, după cum recunoaște chiar și Rosstat.

Serghei Cemezov, directorul executiv al Rosteh, cel mai mare producător de arme din Rusia, a avertizat că costurile ridicate ale împrumuturilor sunt nesustenabile pentru sector. „Dacă vom continua să funcționăm așa, practic majoritatea companiilor noastre vor da faliment”, a transmis el.

German Gref, directorul executiv al Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, a tras la rândul lui un semnal de alarmă în iunie: „Vedem acum că multe întreprinderi încep să aibă probleme cu rambursarea împrumuturilor”.

Dependența de China și sancțiunile, factori de risc pentru regimul Putin

Situația este agravată de dependența crescândă de China și de sancțiunile impuse de occidentali pentru a-l forța pe Vladimir Putin să pună capăt agresiunii sale militare din Ucraina. Președintele american Donald Trump a impus recent sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere din Rusia, Rosneft și Lukoil, din cauza refuzului lui Vladimir Putin de a opri războiul. În consecință, China și India, principalii cumpărători de petrol din Rusia, au redus importurile – situație ce amenință Kremlinul cu o nouă scădere a veniturilor.

Între timp, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone asupra rafinăriilor din Rusia, afectându-i puternic aprovizionarea cu petrol pe plan intern.

„Pentru prima dată în trei ani și jumătate, Rusia este cu adevărat afectată”, spune Timothy Ash, cercetător în cadrul Programului Rusia și Eurasia de la centrul de reflecție Chatham House. Cercetătorul consideră că panica se instalează la Kremlin.

Prin urmare, cercul apropiat al lui Putin caută o ieșire din situația actuală prin discreditarea opoziției, „pentru a arăta că Occidentul încearcă să divizeze Rusia”. „Este răspunsul lor birocratic clasic atunci când, în general, se simt nesiguri în legătură cu o potențială nemulțumire populară”, subliniază Angela Stent, directoarea emerită a Centrului pentru Studii Eurasiatice, Ruse și Est-Europene de la Universitatea Georgetown.

Kremlinul caută din nou „dușmani interni”

Pe 14 octombrie, Serviciul Federal de Securitate (FSB, principalul succesor al KGB-ului sovietic) a deschis dosare penale împotriva fostului oligarh Mihail Hodorkovski, fostului campion mondial la șah Gari Kasparov, fostului prim-ministru Mihail Kasianov și altor 19 membri ai Comitetului Antirăzboi pentru complot în vederea „acaparării violente a puterii” cu scopul de a „schimba ordinea constituțională” din Rusia.

Hodorkovski, care trăiește în exil la Londra, spune că acuzațiile aduse de FSB împotriva lui sunt „minciuni” menite să intimideze opoziția. „Acest lucru demonstrează paranoia Kremlinului – Putin caută dușmani pentru a-și întări regimul”, remarcă fostul ambasador al SUA în Ucraina, John Herbst.

„Ce avem în Rusia?”, adaugă Hodorkovski într-un interviu acordat pentru The Telegraph. „Un prim-ministru pe care nimeni nu l-a ales, dar pe care Putin l-a numit. Tribunale numite de Putin. Un parlament ale cărui locuri au fost ocupate prin alegeri falsificate și în a cărui legitimitate nimeni nu crede”, notează fostul oligarh.

„Legitimitatea internațională a opoziției ruse ar putea deveni un factor semnificativ în cazul unei tranziții bruște de putere”, insistă el, semnalând că Putin nu are un succesor.

Mici focare de proteste în Rusia

Rusia este cuprinsă de mici focare de proteste. La începutul acestei luni, sute de oameni s-au adunat într-o piață din Sankt Petersburg, orașul natal al lui Vladimir Putin, pentru a cânta un cântec „ilegal” care cere răsturnarea de la putere a liderului de la Kremlin.

Putin s-a confruntat deja cu o tentativă de lovitură de stat. În iunie 2023, sponsorul companiei militare private Wagner, oligarhul Evgheni Prigojin, a condus o revoltă sub pretextul unui conflict de lungă durată cu Ministerul rus al Apărării. El și-a abandonat planul în ultimul moment și i-a oprit pe mercenarii aflați în drum spre Moscova, iar două luni mai târziu a murit într-un accident aviatic. Revolta lui Prigojin arată fragilitatea regimului condus Putin, notează The Telegraph.

Presiunea lui Trump poate fi decisivă

Și totuși, ce îl poate dărâma pe liderul rus? O presiune intensă este esențială dacă Trump vrea cu adevărat să oprească războiul, crede Hodorkovski.

„Toate concesiile care i s-ar fi putut oferi lui Putin au fost deja oferite. Este timpul ca Trump să joace rolul de «polițist rău»”, cere fostul oligarh rus.

Se pare că face exact asta, împingând economia Rusiei în pragul prăpastiei. Trump le-a spus reporterilor din Biroul Oval: „Deodată, această economie se va prăbuși”.