EXCLUSIV/ Vrancea, unicat mondial în seismologie: au apărut cutremurele „croşetate”, care fac imposibilă predicția
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În ultimele zile, în România s-au înregistrat mai multe seisme la adâncimi diferite, în estul Carpaţilor de Curbură. Faptul că se declanşează cutremure la adâncimi diferite în aproximativ acelaşi epicentru face din zona Vrancea un unicat în materie de seismologie. Totodată, acest comportament al scoarţei terestre face imposibilă orice predicţie din partea specialiştilor.
Estul curburii Capaţilor a fost în ultimele şapte zile teatrul unei desfăşurări de mişcări tectonice cel puţin ciudate. După un seism cu magnitudinea de 3,8 grade, la adâncimea de 119 kilometri, înregistrat pe 13 mai, a urmat un cutremur cu magnitudinea de 2,2 grade, la 18,4 kilometri adâncime, pe 15 mai. Apoi, în data de 18 mai, a urmat o mişcare tectonică cu magnitudinea de 3,1 grade, la adâncimea de 129,1 kilometri, apoi una de 4,7 grade la 120,6 kilometri, pentru ca sâmbătă să avem din nou un cutremur de 3,4 grade la 68,2 kilometri adâncime. Ce este cu aceste fluctuaţii de adâncime?
„Zona Vrancea este unicat mondial în materie de seismologie. Avem aici, pe o suprafaţă restrânsă, focare de adâncime mare, peste care se suprapun focare de adâncime mică. Acest aspect, împreună cu valorile acceleraţiilor care cresc dinspre epicentru către Chişinău şi Bucureşti dau mari bătăi de cap specialiştilor în privinţa oricărei predicţii pentru Vrancea”, ne-a explicat Gheorghe Mărmureanu (foto), directorul onorific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului de la Măgurele.
Despre ce este vorba? Cutremurele de suprafaţă se produc în crusta Pământului, până la 60 km adâncime. Aceste cutremure crustale au potențial distructiv, adică pot provoca pagube foarte mari în imediata apropiere a epicentrului - nu mai departe.
Cutremurele de mare adâncime se produc mai jos de crusta Pământului, până la 300 de km adâncime, şi pot cauza pagube mai însemnate la distanţe mari epicentrale.
În România, cutremurele de adâncime se produc exclusiv în zona Vrancea. Cele de suprafaţă au focarele dispuse în peste 10 zone ale României şi au o periodicitate de reactivare de peste 50 de ani. În anul 2012, de exemplu, s-a reactivat falia Vidraru-Snagov-Shabla (Bulgaria), care produce seisme de suprafaţa până în Marea Neagră. Pe 7 şi 8 mai 2017 am avut două asemenea cutremure în platforma continentală, cu magnitudinea de 3,9 şi 3,6 grade, la adâncimea de 7, respectiv 5 kilometri.
Iată însă că au început să apară cutremure de suprafaţă inclusiv în epicentrele unde până nu demult aveam doar cutremure de adâncime. În acest context, specialiştii sunt puşi acum în mare încurcătură.
În general, speciliştii geologi şi seismologi spun că un cutremur cu magnitudinea peste 7 grade este de aşteptat oricând în România. Victor Mocanu, decanul Facultăţii de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti, consideră că următorul seism major nu va depăşi 7,6 grade. Menţionăm că ultimul cutremur puternic, cel din 4 martie 1977, a avut magnitudinea de 7,2 grade şi a produs 1.570 de victime.
Blocul Dunărea - 1977
