Proiectul minier românesc de la Valea Rovinei, deținut de compania canadiană Euro Sun Mining, ar putea beneficia de o finanțare suplimentară de până la 400 de milioane de dolari, pe lângă o facilitate existentă de 200 de milioane de dolari, potrivit Economica.net.
Resursele din acest zăcământ din Hunedoara, estimate la aproximativ 635.000 de tone de cupru și 217 tone de aur, îl situează pe locul al doilea ca mărime din Europa.
Euro Sun spune pe pagina sa actuală că proiectul are aproximativ 400 de milioane de tone de resurse, cu 7 milioane de uncii de aur (circa 217 tone) și 1,4 miliarde de livre de cupru (circa 635.000 de tone) în categoria resurselor măsurate și indicate.
Cu toate acestea, proiectul de exploatare este momentan blocat. Curtea de Apel Cluj a anulat definitiv avizul de mediu necesar, iar compania Euro Sun Mining lucrează în prezent la întocmirea unei noi documentații pentru obținerea acestuia.
Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara, a comentat în primăvara acestui an că întârzierea este cauzată de neconcordanțele dintre legislația națională și cea europeană.
„Zăcământul de la Bucureșcii Bradului, de la Rovina, a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind de interes european. Sunt (...) 635.000 de tone de cupru, a doua resursă de cupru la nivelul Uniunii Europene (…) și circa 300 de tone de aur. Dacă România și Guvernul ar fi capabili să dea drumul la această investiție, mai ales că este declarată de interes european, România ar putea să o ducă bine, doar să fim atenți cum calculăm redevența și tot ceea ce derivă din asta”, declara recent Laurențiu Nistor, președintele CJ Hunedoara și președinte al filialei județene a PSD.
În contextul implementării Legii UE privind materiile prime critice (CRMA), care a intrat în vigoare în 2024, astfel de proiecte sunt considerate esențiale pentru reducerea dependenței Europei de importurile din țări terțe.
Actul normativ prevede ca, până în 2030, 10% din materiile strategice să provină din extracția internă, 40% din prelucrare și 25% din reciclare.
Această legislație ar putea deschide noi oportunități pentru investiții și crearea de locuri de muncă, mai ales în țările din Europa Centrală și de Est, care joacă un rol din ce în ce mai important în lanțul de aprovizionare cu materii prime al continentului.
Dezvoltarea proiectului de la Rovina ar putea avea implicații economice semnificative. Pe termen scurt, se estimează un impact economic prin deschiderea de noi locuri de muncă, achiziții locale și investiții în infrastructură.
Pe termen lung, o producție internă crescută de cupru și aur ar contribui la reduceri importante ale dependenței de importuri, la creșterea valorii adăugate și la consolidarea capacității industriale a României.
Cu toate acestea, multe dintre proiectele miniere din regiune, inclusiv cel de la Rovina, se află încă în faza de pre-producție, ceea ce face ca termenele de finalizare să fie incerte.
În timp ce alte state din regiune, precum Cehia, au reușit să atragă investiții semnificative în sectorul resurselor strategice - zăcământul de litiu din Cnovec, de exemplu, a primit până la 360 de milioane de dolari în sprijin de stat - România se confruntă cu obstacole legislative care întârzie exploatarea resurselor sale.