Alegeri prezidențiale în Republica Moldova | Chișinău, între Rusia și Uniunea Europeană
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cursa electorală din Republica Moldova a intrat în linie dreaptă. Pe 30 octombrie, moldovenii sunt chemați la urne pentru a-și alege viitorul președinte. Este pentru prima dată, de la reforma constituțională din anul 200, când președintele Republicii Moldova va fi ales prin vot direct și nu în Parlament, după ce Constituția țării a fost modificată anul acesta. Lupta finală pare să se dea între candidatul prorus Igor Dodon și candidatul proeuropean Maia Sandu.
Un sondaj, realizat cu zece zile înainte de scrutinul prezidențial, arată că moldovenii îl preferă pe președintele Partidului Socialist, Igor Dodon, un lider care ar însemna apropierea Republicii Moldova de Rusia. De altfel, Dodon a vorbit chiar despre anularea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
Cuprins:
Potrivit sondajului, Igor Dodon este creditat cu 25% șanse de câștig. Pe locul doi se află Maia Sandu, candidatul unic al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) și Partidului Liberal Democrat (PLDM). Fostul ministru al Educației este credicat cu 9,3%. Cei doi ar urma astfel să se confrunte într-un al doilea tur prezidențial.
Sondajul a fost realizat în perioada 6-16 octombrie, iar pe locul trei se afla Andrei Năstase, liderul Platforma ‘Demnitate și Adevăr’ (PPDA), creditat cu 8% șanse de câștig. Între timp, acesta s-a retras din cursă și și-a anunțat susținerea pentru Maia Sandu.
De la începutul anului au fost prezentate cel puțin 13 sondaje în context electoral, realizate de șase instituții de cercetare a opiniei publice, potrivit portalului www.alegeri.md, gestionat de Asociația ADEPT.
Astfel, Igor Dodon conduce în toate sondajele cu o medie generală de 35%, fiind urmat de Maia Sandu cu o medie de 16%, Andrei Năstase — 14%; Marian Lupu — 10%; Iurie Leancă — 6%; Dmitri Ciubașenco — 5% și Mihai Ghimpu cu o medie de peste 1 procent.
În cursa electorală se află zece candidați. Asta după retragerea lui Andrei Năstase și excluderea din cursa electorala a Innei Popenco, candidata partidului 'Ravnopravie' (condus de primarul de Orhei, Ilan Sor).
Alegerile din Republica Moldova, monitorizate de PE
Alegerile prezidențiale din Republica Moldova vor fi monitorizate de Parlamentul European, care va trimite o misiune în țara vecină, a anunțat recent europarlamentarul român, Siegfried Mureşan, citat de Unimedia.
„Am început pregătirile pentru misiunea de observare a alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova”, a anunţat Mureşan.
El a precizat că Maia Sandu, candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), l-a avertizat în legătură cu “riscul major” ca alegerile să fie fraudate.
Cine este Igor Dodon, candidatul cotat cu cele mai mari șanse de câștig
Președintele Partidului Socialist, Igor Dodon, este candidatul prorus. De altfel, printre prioritățile programului electoral al candidatului PSRM se numără restabilirea relațiilor privilegiate cu Rusia și aderarea la Uniunea Vamală, relatează radio Chișinău. În cazul în care va câștiga, acesta a spus că va efectua prima viziă la Moscova.
Igor Dodon, în vârstă de 41 de ani, a vorbit chiar despre anularea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, pe care l-a catalogat drept “o mare greșeală”. Un alt obiectiv al candidatului pro-rus este soluționarea politică a conflictului din Transnistria. Soluţia, în acest caz, ar fi, în opinia lui Dodon, transformarea Republicii Moldova într-o federaţie în care Tiraspolului i se va propune statutul de subiect al federaţiei.
Cariera politică a lui Igor Dodon
Igor Dodon a ajuns, în 2005, viceministru al economiei, fiind unul dintre cei mai tineri oameni care ocupă această funcție. Mai târziu, în perioada 2006-2009, el a ajuns ministru al economiei și chiar vicepremier (2008 - 2009). Funcţiile deţinute în Executiv l-au apropiat de lumea politică, astfel că în 2009, preşedintele PCRM, Vladimir Voronin, i-a propus să se înscrie în partid. S-a înscris abia în martie 2010, când PCRM nu mai era la putere. El a părăsit acestă formațiune politică în 2011, iar în același an a fost ales preşedinte a Partidului Socialiştilor din Republica Moldova.
Cine este Maia Sandu, candidata susținută de Uniunea Europeană
Maia Sandu, liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate, a fost desemnată, după îndelungi negocieri, candidatul comun al dreptei proeuropene şi antioligarhice.
Candidata proeuropeană, în vârstă de 44 de ani, se remarcă prin mesajele sale împotriva socialiștilor, în special al rivalului ei, Igor Dodon, pe care îl numește un fals luptător cu oligarhia.
Principalul mesaj al candidatei este unul legat de lupta împotriva corupției, afirmând că este cea mai mare problemă a Republicii Moldova. Ea îşi propune să promoveze în toate structurile de stat doar oameni integri, care nu au comis sau tolerat anterior acte de corupţie. Totodată, Maia Sandu, care are susținerea liderilor europeni, se declară 100% proeuropeană şi promite că va face tot posibilul pentru a apropia Moldova de UE.
Maia Sandu, consilier la Banca Mondială
Maia Sandu are o experiență economică extrem de bogată, dar și în administrație publică. De altfel, ea a obținut masteratul în administraţie publică la Harvard Kennedy School of Government.
Totodată, Maia Sandu a lucrat la Banca Mondială, începând cu anul 1998. A revenit la Ministerul Economiei din Republica Moldova, în 2005, ca director al Direcției generale politici macroeconomice și programe de dezvoltare. În 2007, ea a coordonat Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, fiind în același timp și consultat pe reforma administrației publice centrale. În perioada 2010-2012, Maia Sandu din nou la Banca Mondială, fiind consilier al Directorului Executiv, la sediul din Washington.
De acolo, a revenit înapoi în țara ei, ca ministru al Educației, însă fără să fie membră de partid. Timp de trei ani, ea s-a ocupat de reformele din învățământ, perioadă în care a introdus camere video la examenul de Bacalaureat și un Cod al Educației, care a fost promulgat în toamna anului 2014. Ea a fost propusă pentru funcția de premier, însă nu s-a bucurat de susținerea partidelor.
