EXCLUSIV / În timp ce harta României se înroșește de pestă, vecinii noștri scapă de amenințare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pesta Porcină Africană a lovit năpraznic România în ultimul an, dar suntem departe de a fi cea mai expusă țară din Europa la acest capitol. În România sunt 775 de focare de infecție, în timp ce în țările vecine numărul acestora depășește chiar și mia.
Cuprins:
Astfel că, potrivit informațiilor Libertatea, în Polonia, 1048 de focare care sunt în curs de neutralizare. Din 2014, Polonia a avut 2.714 focare, dintre care 1522 au fost neutralizate, iar 1192 sunt în curs de a fi neutralizate. Polonia a avut 144 de focare de pestă porcină africană în 2017, cu care încă se mai luptă să le neutralizeze. Ba mai mult, ultimul focar care a apărut în Polonia a fost la 31 iulie 2018, potrivit datelor noastre.
Și în Letonia, situația e similară. Din 2014 până în 2018, letonii au avut 2625 de focare. Au neutralizat dintre acestea 2134, iar alte 491 sunt în curs de neutralizare.
Estonia și-a eradicat pesta porcină, ultimul focar din această țară apărând în 29 martie 2016. De asemenea, Lituania a avut 821 de focare, ultimul focar apărând în 24 septembrie 2017.
La vecinii nostri de la nord, pesta porcină africană a apărut în 2012, când s-a înregistrat un caz. De atunci, Ucraina a avut aproape 400 de cazuri, dintre care 58 au fost în 2018, ultimul focar apărând la 12 iulie 2018.
Moldova a trecut și trece și ea prin pesta porcină, cu 18 focare în 3 ani. Astfel că dacă în 2016 au avut 2 focare, în 2017 au fost 7, iar anul acesta, 9. Ultimul focar a apărut chiar la granița cu România, în localitatea Giurgiulești, Cahul, în 31 iulie 2018.
Situația prezentată dramatic la nivel european
O hartă prezentată de Comisia Europeană pe propriul site arată o situație dramatică în România față de restul statelor din UE. Astfel că dacă, în restul statelor în care este prezentă pesta porcină africană se arată specific pe UAT (Unități Administrative Teritoriale), adică pe localități, în România, situația este prezentată pe județe.
"România nu are specialiști în pestă porcina africană"
Potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, România nu are medici veterinari specializați în pesta porcină africană.
"În România nu există niciun specialist, nicio facultate care să producă specialişti privind combaterea PPA. Nu a fost o boală cunoscută şi care să manifeste interes pentru cercetare, pentru a fi analizată. De aceea ne folosim de experienţa oamenilor care s-au întâlnit cu o asemenea boală, dar care nu are nici vaccin şi nici tratament", a declarat ministrul Agriculturii, în conferința de ieri.
Medicii veterinari îl contrazic pe ministru. Într-un răspuns dat Libertatea, medicii solicită ministrului Daea scuze publice, deoarece afirmațiile din conferința de ieri le aduce prejudicii de imagine specialiștilor din domeniu.
Situația din România, în detaliu
La finele zilei de 27 august, aproape 73.800 de porci erau uciși cu CO2 plus glonț captiv, din exploatațiile comerciale. Peste 5600 de porci fuseseră incinerați, alte aproape 64.000 de bucăți fiind îngropate.
Pe de altă parte, în gospodăriile populației, doar 25 de porci au fost sacrificați, alți aproape 1.500 erau morți, și peste 50.000 au fost uciși preventiv, înainte de confirmarea bolii. Situația este mult mai dezastruoasă decât anul trecut, când agențiile europene nu notau decât un singur caz de pestă porcină în România.
Ce măsuri de prevenție au luat țările vecine
Pentru a putea menține pesta porcină africană sub control, în anumite locații, autoritățile din Cehia au blocat toți porcii mistreți, folosind substanțe de chimice de respingere și garduri electrice: în plus, s-a trecut la vânarea intensivă a acestora.
Măsuri asemănătoare s-au luat și în Polonia, în 2017, în timp ce guvernul pregătea construirea unui gard de 1.000 de kilometri la granița cu Belarus și Ucraina pentru a bloca porcii infectați, potrivit publicației Pig Progress. Polonezii vor să-l contruiască până în 2021, costul acestuia fiind de 31 de milioane de euro. De asemenea, polonezii planuiau să schimbe legislația pentru a permite vânatul intensiv al porcilor mistreți.
Polonia a mai anunțat că va face lua măsuri suplimentare la fermele de porci, precum ținerea separată a porcilor de restul animalelor. Alte măsuri au inclus controlul produselor de carne din bagajele de mână ale călătorilor care revin din Rusia, Belarus sau Ucraina, dar și un control sporit al transportatorilor care vin din aceste state.
Pe de altă parte, pentru a controla cât mai bine epidemia de pestă porcină, Ungaria a mărit numărul de controale și urmărire a porcilor mistreți în zonele de vânătoare.
Depopulare prin vânătoare sau nu?
Autoritățile centrale ale UE s-au bătut cap în cap pe dicizii, fapt care a agravat și mai mult situație extinderii pestei porcine africane.
În 2015, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (AESA) a folosit un model de simulare pentru a vedea cum se extinde pesta porcina africană în populația de mistreți. "S-a concluzionat că reducerea populației de mistreți și debarasarea de cadavre va stopa extinderea PPA în aceasta specie, dacă se acționează preventiv.Depopularea drastică, vânatul targetat la femelele de mistreți și îndepărtarea din teren a cadavrelor sunt măsuri care trebuie implementate într-o manieră extrem de eficientă pentru a putea opri epidemia de PPA", menționau specialiștii AESA.
În general, aceste vârfuri epidemice se întîmplă pentru că porcii mistreți sunt hrăniți ilegal cu carne contaminată, dar recent au apărut noi dovezi prin care se arată că mistreți care au fost descoperiți cu PPA au supraviețuit infecției inițiale și acum au devenit gazdă-rezervor.
Vânătoarea de mistreți ar putea să ducă la o extindere mai mare și mai accelerată a peste porcine, raporta Organizația pentru Alimentație și Agricultură, în 2017.
În schimb, Echipa de Urgență Veterinară a UE (EUVET) a vizitat România în 2018 și a concluzionat că sursa focarelor din România este un val de mistreți bolnavi care a venit din Ucraina, după ce a trecut prin Delta Dunării.
Experții consideră că vânarea mistreților în aceste condiții nu este deloc avantajoasă până nu se termină perioada epidemică. Dar în momentul în care se va atinge un grad ridicat de stabilitate, o astfel de măsură se poate adopta.
