Ieri, când “doamna iarnă” ne-a ţinut încuiaţi în case, agăţaţi de sânul cald al familiei, Gheorghe Hagi şi-a serbat ziua de naştere. A împlinit 47 de ani şi, în mijlocul poveştilor sale fermecătoare, aproape toate de succes, şi-au făcut loc, la un moment dat, şi câteva amintiri rememorate cu glas tremurat. Real Madrid, Brescia, selecţioner la 36 de ani, antrenor la Galatasaray... Cu ochii închişi, când domol, când repezit, Hagi vorbeşte despre regrete.
“Dacă ai putea să dai timpul înapoi, ce-ai schimba în viaţa lui Gică Hagi”? Ecoul întrebării s-a pierdut în atmosfera uşor încordată şi, chiar în clipa în care ne luasem gândul de la orice lămurire, bărbatul grizonat, cu zâmbetul pierdut în pumnul mâinii stângi, a ales să-şi deschidă inima: “Mi-e greu să vorbesc despre aşa ceva. Nu de alta, dar, până la urmă, am avut o carieră bogată şi frumoasă. De ce m-aş plânge?”. Inspiră adânc şi amintirile înghiţite de timpul lacom sunt readuse la viaţă: “Bine, au fost şi câteva decizii luate în pripă. De exemplu, în 1992, am plecat de la Real Madrid la Brescia, în Serie B. Nu poţi să pleci de la Real, e o echipă uriaşă. Am avut însă şi noroc. Dincolo de faptul că visam demult să joc în campionatul Italiei, a fost bine sub comanda lui nea Mircea (n.r. - Lucescu). A urmat Mondialul din ’94, am jucat extraordinar, aşa că m-am întors în Spania. De data aceasta, la Barcelona”.
«Cu unele voi trăi toată viaţa»
Hagi râde încetişor, mulţumit, e singurul fotbalist român care a apărat atât culorile Realului, cât şi pe cele ale Barcelonei. “Următoarea hotărâre pe care o regret n-a fost bună deloc. La 36 de ani, cum m-am lăsat de fotbal, am acceptat postul de selecţioner al României. A fost o greşeală. N-aveam experienţă, am fost urmărit şi de ghinion”. “Regele” oftează. Sub sceptrul său, tricolorii au ratat barajul de calificare la Mondialul din 2002. “Am mai trăit o dezamăgire, acum doi ani. Faptul că am preluat Galatasaray cu ochii închişi a fost cea mai neinspirată alegere a mea. Nu poţi să antrenezi într-un climat ca acela. Ştiţi bine ce s-a întâmplat ulterior: meciuri aranjate, pariuri, arestări... Nu vreau să-mi amintesc chiar tot. Acestea sunt regretele mele, cu unele m-am împăcat, cu altele voi trăi toată viaţa”. Hagi deschide ochii, îşi potriveşte vocea... cuvintele sunt limpezi: “A fost, s-a dus, să privim înainte”.
«Kira se va face actriţă, Ianis, se ştie, fotbalist»
Când vine vorba despre copiii săi, Kira (16 ani) şi Ianis (13 ani), Hagi uită cu totul de regretele din carieră: “Am doi copii minunaţi. Kira ştie deja ce vrea să facă în viaţă. Mă uimeşte. Citeşte mult, e pe latura umană. E fascinată de teatru, cred că se face actriţă. Ianis, se ştie, fotbalist. De un an jumate, s-a mutat la Constanţa, să fie aproape de echipă. Nu-şi neglijează şcoala. Ba chiar îi place”.
Citiţi în Libertatea de mâine ce crede Hagi despre lupta la titlu din Liga I şi ce şanse dă Stelei în Europa League



























