La cinci luni de la dezvăluirea "Panama Papers", cotidianul german Sueddeutsche Zeitung și Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ) au pus la dispoziție noi documente despre 175.480 de structuri offshore înregistrate în Bahamas în perioada 1959-2016. Fosta vicepreședintă a Comisiei Europene, afaceriști din toată Europa, inclusiv România, apar în aceste dosare. Cele 1,3 milioane de fișiere făcute publice conțin numele managerilor și a unora din acționarii a peste 175.000 de firme și alte entități înregistrate în Bahamas între 1990 şi 2016. Documentele au fost obținute de cotidianul german Sueddeutsche Zeitung și oferite Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ), potrivit Rise Project.
Cuprins:
Citește și: Lista afaceriștilor români implicați în scandalul PANAMA PAPERS. Numele lor sunt răsunătoare
Ele prezintă echivalentul unui "registru al comerţului" în acest paradis fiscal opac şi ridică vălul de pe identitatea administratorilor unora dintre aceste societăţi, până acum anonimi.
Bahamas Leaks sunt, în principal, un registru al comerţului, care nu spune nimic despre numele acţionarilor, beneficiarilor şi activităţile societăţilor offshore din Bahamas. Unele dintre aceste informaţii sunt deja publice - în schimbul sumei de aproximativ zece dolari pe document - printr-o deplasare la Registrul Comerţului din Bahamas sau prin intermediul versiunii online a acestuia, însă informaţiile disponibile în aceste registre oficiale sunt uneori incomplete ori chiar contrazise de documentele Bahamas Leaks.
Fostul comisar european însărcinat cu Concurenţa Neelie Kroes a fost, în perioada 2000-2009, directoarea unei societăţi înregistrate în Bahamas, a cărei existenţă nu a fost dezvăluită vreodată autorităţilor de la Bruxelles, dezvăluie Le Monde.
Înregistrată în iulie 2000 pe lângă autorităţile din Bahamas, Mint Holdings ar fi servit unei importante operaţiuni financiare care consta în achiziţionarea unor active în valoare de peste şase miliarde de dolari de la filiala internaţională în domeniul energiei a Enron, în cadrul operaţiunii "Project Summer".
Această operaţiune urma să fie finanţată în principal de investitori apropiaţi familiei regale a Emiratelor Arabe Unite (EAU) şi de oameni de afaceri saudiţi.
Fostul comisar european se declară "pregătită să-şi asume întreaga responsabilitate" a acestei omisiuni şi l-a informat de acest lucru pe actualul preşedinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.
Bahamas Leaks permit de asemenea să se găsească urma mai multor lideri din lume ca directori ai unor structuri offshore, ca de exemplu ministrul canadian al Finanţelor Bill Morneau, vicepreşedintele Angolei Manuel Vicente, fostul emir al Qatarului Hamad ben Khalifa Al-Thani (1995-2013), fostul premier al Mongoliei Sükhbaataryn Batbold (2009-2012) sau fostul ministru columbian al Minelor Carlos Caballero Argaez.
În ceea ce privește România, RISE Project a descoperit informații despre companii românești sau cu interese în România care au sau au avut firme offshore în Bahamas.
Reprezentanții corporației americane au explicat pentru RISE Project alegerea offshore-ului pentru operațiunile din România:
„ExxonMobil respectă cu strictețe legislația fiscală în vigoare. ExxonMobil își desfășoară activitatea în toată lumea și plătește taxe în valoare de miliarde de dolari în țările în care operează. Țara în care este înregistrată o companie are un impact redus asupra taxelor plătite sau asupra transparenței“.
În documente apare și numele unui văr al lui Mircea Geoană, Gheorghe Valentin Barbă, a cumpărat de la statul român uzina de pompe de injecție Mefin Sinaia. Acesta apare ca reprezentant a trei firme: Mefin, Walbridge Group și Detroit Diesel.
De asemenea, în documente apare și numele lui Lucian Bădescu, fiul unui fost general SRI. Acesta este, din aprilie 2011, directorul Kereulen Investments Limited, o companie din Bahamas, și este este coleg în conducerea companiei cu un alt român, Bogdan Mihalcea Călinescu.