De ce sunt elevii români un dezastru la Matematică, Citire și Științe, materii evaluate în cadrul PISA 2025. Ministrul Educației, Mihai Dimian, a găsit vinovații: pandemia și testarea pe calculator
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministrul Educației, Mihai Dimian, a explicat rezultatele dezastruoase ale elevilor români la PISA 2025 spunând că aceștia nu sunt, de fapt, obișnuiți cu evaluările în format digital. De vină ar mai fi și pandemia, mai susține ministrul Dimian, fără să facă nicio referire la profesorii slabi de la clasă, la programele școlare învechite, la abandonul școlar în floare, la orarul încărcat, la materiile inutile dar obligatorii, fără să vorbească despre politizarea educației cu efect direct asupra copiilor.
Cuprins:
- Ministrul Educației, Mihai Dimian: „Evaluările din România sunt pe hârtie, testele PISA sunt pe calculator”
- Ministrul Educaței, Mihai Dimian: „Un virus biologic, dar și un virus cognitiv”
- Peste 2.500 de laboratoare de științe, dezvoltate în școli
- 100.000 de profesori, formați deja în pedagogie digitală
- Raport PISA 2025. România, pe ultimele locuri în Europa la Matematică, Citire și Științe
Ministrul Educației, Mihai Dimian: „Evaluările din România sunt pe hârtie, testele PISA sunt pe calculator”
Rezultatele slabe obținute de elevii români la testele PISA pot fi explicate, cel puțin în parte, prin diferența dintre modul în care aceștia sunt obișnuiți să susțină evaluările în România și formatul testării internaționale, a declarat ministrul Educației, Mihai Dimian, la Maratonul Viitor pentru România - Educaţia care construieşte viitorul (Ediţia a II-a), organizat de Profit.ro, scrie news.ro.
„Ceea ce ne spun aceste rezultate este că noi nu știm să aplicăm aceste cunoștințe sau chiar competențe dezvoltate în viața reală, că trebuie să ne adaptăm mai bine viitorului și aici atenție la zona digitală”.
Oficialul a explicat că evaluările naționale din România se desfășoară, în principal, pe suport de hârtie, în timp ce PISA presupune rezolvarea testelor pe calculator.
„Gândiți-vă că noi nu dăm teste pe calculator. Toate evaluările noastre, Evaluarea Națională, dar nu neapărat, și evaluările de clasa a doua, a patra, a șasea, sunt evaluări pe hârtie. Testul PISA este o evaluare pe calculator. Am trecut din 2022 la acest tip”, a spus ministrul Educației. Potrivit lui Dimian, componenta digitală poate influența inclusiv rezultatele obținute de elevi la matematică, lectură și științe.
Ministrul Educaței, Mihai Dimian: „Un virus biologic, dar și un virus cognitiv”
Ministrul Educației a reamintit că testele PISA au fost aplicate în lunile martie, aprilie și mai 2025, iar rezultatele trebuie privite în contextul întregii perioade de școlarizare a elevilor testați, inclusiv al efectelor pandemiei de COVID-19.
„Este vorba despre o evaluare care s-a desfășurat acum un an și jumătate aproape și acumulează perioada de cei opt ani, nouă ani petrecuți în școală de acești elevi. Deci este o perioadă mai lungă în care învățământul a evoluat într-un anumit mod și unul dintre evenimentele întâmplate atunci este pandemia. Deci vorbim de un virus biologic, dar și de un virus cognitiv”, a susținut Mihai Dimian.
Ministrul a precizat că scăderea rezultatelor nu este un fenomen exclusiv românesc, ci face parte dintr-o tendință observată la nivel internațional. „Este un efect internațional și scăderea României este în acest trend internațional”, a afirmat ministrul. Prin urmare, a transmis acesta, nu suntem singurii într-o astfel de situație.
Peste 2.500 de laboratoare de științe, dezvoltate în școli
Mihai Dimian susține că sistemul educațional românesc are acum posibilitatea de a recupera o parte din decalajul față de țările OCDE. Ministrul a afirmat că în ultimele luni au fost dezvoltate peste 2.500 de laboratoare de științe în școli. „Prin noile laboratoare de știință, 95.000 de clase, adică 2-3 milioane de copii beneficiază de modernizare”, a declarat Dimian.
În opinia sa, dotarea școlilor trebuie însoțită și de schimbarea modului în care sunt evaluate competențele elevilor. Testarea pe calculator ar putea permite introducerea unor probleme mai apropiate de situațiile din viața reală. „Poți să dai computer-based test, similar, putem să rezolvăm probleme mult mai aplicate decât am făcut acum, pe lângă ceea ce facem la cursurile obișnuite”, a spus ministrul.
100.000 de profesori, formați deja în pedagogie digitală
Ministrul Educației a mai afirmat că aproximativ 100.000 de profesori au fost formați în această perioadă pentru a utiliza mai bine instrumentele digitale în procesul educațional. „100.000 de profesori au fost formați în această perioadă, specializați în partea de pedagogie digitală”, a precizat Mihai Dimian.
Potrivit ministrului, investițiile în infrastructură și formarea profesorilor ar trebui să contribuie la reducerea decalajului dintre elevii români și cei din țările OCDE.
În același timp, rezultatele PISA indică o problemă mai largă decât simpla acumulare de informații: capacitatea elevilor de a folosi ceea ce învață în situații concrete. Dimian susține că această trecere de la memorarea cunoștințelor la aplicarea lor trebuie să devină una dintre direcțiile importante ale educației românești.
Raport PISA 2025. România, pe ultimele locuri în Europa la Matematică, Citire și Științe
Studiul PISA 2025, realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a fost prezentat oficial marți, 8 septembrie. Este cea de-a noua ediție a evaluării internaționale care analizează competențele elevilor de 15 ani și include date pentru 91 de state și teritorii participante. Concluzia?
România se clasează, din nou, pe ultimele locuri în Europa la toate cele trei competențe evaluate: Matematică, Citire și Științe. Țara noastră înregistrează un nou regres situându-se din nou pe antepenultimul loc din Uniunea Europeană, cu 425 de puncte la Științe, 419 la Matematică și 413 la Lectură. Aceste rezultate sunt mai mici la toate capitolele comparativ cu testarea din 2022. În plus, la noua probă de rezolvare computațională a problemelor, elevii români au obținut 442 de puncte, menținându-se și aici tot sub media OCDE.
