Fostul ministru al Educației, Liviu Pop, explică legătura dintre programa la literatură pentru liceu și presiunea care ar veni din partea editurilor. „Baronii manualelor trăiesc. M-am bătut și eu cu ei în 2017. M-au tocat public”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Liviu Pop, fost ministru al Educației în guvernele Grindeanu/Tudose, a comentat pentru Libertatea scandalul care a scindat, în această perioadă, lumea academică și care gravitează în jurul programei la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Acesta recunoaște că proiectul nu este nici pe departe unul perfect. Dimpotrivă. Trebuia mult mai bine gândit și structurat. În acest context, el a punctat cele mai importante aspecte care ar trebui îmbunătățite și a spus cum ar proceda dacă ar fi în locul lui Daniel David.
Cuprins:
- O programă de gimnaziu fără continuitate
- „Programa la română ar fi trebuit gândită de profesorii care predau la liceu și gimnaziu”
- Liviu Pop: „Sub coordonarea Academiei Române ar trebui refăcut tot planul de învățământ pentru liceu“
- Noua programă la literatură pentru clasa a IX-a nu este gândită transdisciplinar
- Liviu Pop, despre baronii manualelor: „Ar putea pune stăpânire pe minister”
- Echilibru între programa școlară și cea pentru Bacalaureat
O programă de gimnaziu fără continuitate
Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat vineri, 19 decembrie, aprobarea programelor școlare pentru clasa a IX-a, cu o excepție: cea la Limba și literatura română, care necesită un timp mai îndelungat de analiză. Motivul? În perioada în care s-a aflat în dezbatere publică, proiectul a adunat atât de multe critici, încât sugestiile primite necesită încă o săptămână de analiză, triere și implementare.
Însă, pentru a judeca lucrurile cu adevărat obiectiv, trebuie să privim puțin în trecut și anume spre sistemul de învățământ gimnazial, ne-a declarat Liviu Pop, fost ministru al Educației. „Noi încă nu am văzut o evaluare a programelor școlare din învățământul gimnazial. De acolo trebuia început. Pentru că nu poți să modifici o programă pentru liceu fără să ai o ancoră în învățământul gimnazial, fără a ține cont de programa din clasele V-VIII”.
Această evaluare, explică Liviu Pop, presupune ca la finalul celor patru ani de studiu să-i întrebi pe profesori, elevi și părinți cât de utile li s-au părut programele școlare respective. „Tot corpul profesoral din gimnaziu ar fi trebuit să facă o evaluare a programelor din școala generală. Apoi, pe baza acestei evaluări ar fi trebuit să fie gândite planurile cadru pentru liceu și, implicit, programele școlare pentru clasele IX-XII”.
Pop explică faptul că nu s-a ținut cont de acest aspect, motiv pentru care nu există o continuitate firească a ceea ce învață copiii la școală. „Există, în momentul de față, un decalaj, o fractură de viziune între abordarea programei pentru gimnaziu și a celei pentru liceu. De aici, și contradicțiile teribile care au apărut în spațiul public”.
„Programa la română ar fi trebuit gândită de profesorii care predau la liceu și gimnaziu”
Potrivit lui Liviu Pop, există două categorii de profesori: cei care predau exclusiv la gimnaziu și cei care predau și la gimnaziu și la liceu. Acești oameni ar fi fost cei mai îndreptățiți să gândească programa la română, căci ei cunosc ambele sisteme de învățământ. Știu cu ce se confruntă.
„Ei au acum reacții virulente, căci observă, poate, cel mai bine, lipsa de continuitate a programelor școlare. Dacă noi nu evaluăm competențele pe care le au elevii la finalul clasei a VIII-a, riscăm să le predăm copiilor de liceu niște noțiuni rupte de realitate. Elevii termină gimnaziul cu un bagaj de cunoștințe care ne este aproape necunoscut. Apoi ajung în clasa a IX-a și constată că au nevoie de meditații ca să nu rămână corigenți sau repetenți”.
Cât despre plictiseala cronică a elevului de liceu, Liviu Pop o pune pe seama unei programe care repetă noțiuni deja studiate în gimnaziu.
Liviu Pop: „Sub coordonarea Academiei Române ar trebui refăcut tot planul de învățământ pentru liceu“
Fostul ministru al Educației a mărturisit că, dacă ar fi acum în locul lui Daniel David, ar oferi Academiei Române responsabilitatea gândirii noii programe școlare. „Doar cei din cadrul Academiei Române ar putea face liniște, ar putea înăbuși acest scandal, aceste controverse. Dacă astăzi aș fi ministru al Educației, aș înființa o comisie coordonată exclusiv de Academia Română, care să gândească cap-coadă programa la literatură. Sincer, dacă mă întrebați, consider că sub coordonarea Academiei Române ar trebui refăcut tot planul de învățământ pentru liceu”.
Din acest grup de lucru ar trebui să facă parte academicieni și lingviști, însă oameni care practică în prezent meseria de profesor. „Aș vedea în acest grup de lucru 30% profesori care predau la liceu, 20% profesori care predau la liceu și la școala generală, 20% profesori care predau numai la gimnaziu, iar restul să fie format din experți educaționali, academicieni și profesori universitari”. Mai mult, Liviu Pop ar implica și profesori de limbi moderne în conceperea programei la Limba și literatura română.
Noua programă la literatură pentru clasa a IX-a nu este gândită transdisciplinar
Acesta a mai punctat un aspect: programei actuale îi lipsesc elementele transdisciplinare care ar face-o, poate, mai accesibilă, mai ușor de înțeles și de asimilat. „Dacă elevului nu i se oferă conținuturi care să aibă, cât de cât, legătură cu practica, dacă nu i se explică de ce trebuie să învețe anumite lucruri, atunci se va plictisi din nou. Adică, de exemplu, dacă eu predau integralele în clasa a XII-a, copilul trebuie să știe că acele integrale fac parte din ceea ce înseamnă măsurarea ariei. Când predăm cronicarii, la literatură, de exemplu, ar trebui să vedem ce învață elevii și la istorie, poate chiar și la geografie”.
Elevul, continuă Liviu Pop, poate să gândească critic și pe baza unor elemente din trecut, „dacă le facem transdisciplinare”.
Fostul ministru se situează și el de-o parte a baricadei în dezbaterile pe subiectul controversat al programei la română pentru clasa a IX-a. Acesta a mărturisit că este pentru o abordare diacronică a literaturii. „Ca să înțeleagă literatura, elevii trebuie să știe cum s-a format, când s-a format, trebuie să cunoască bazele acestei discipline”.
Ca profesor de matematică, Liviu Pop a precizat că, înainte de a le preda elevilor teorema lui Pitagora, de exemplu, el le explică acestora cine a fost Pitagora, cum a fost scrisă această teoremă, când a fost scrisă, cum a apărut ideea. „Elevii au nevoie de niște repere care să-i ajute să înțeleagă cu adevărat materia”.
Liviu Pop, despre baronii manualelor: „Ar putea pune stăpânire pe minister”
În cadrul dezbaterii care a avut loc zilele trecute la Academia Română, președintele instituției, Ioan Aurel Pop, a declarat că asupra grupului de lucru, inclusiv asupra sa, au existat presiuni venite din partea editurilor. Edituri care ar avea deja tipărite manualele și care și-ar fi dorit o programă școlară croită pe modelul pe care deja l-au adoptat.
„S-au făcut presiuni în ultima vreme și asupra comisiei, și chiar asupra mea, indirecte, să nu mă bag prea tare, pentru că manualele sunt făcute. Editurile au un interes foarte clar și vor să mergem înainte cu ce este. Păi dacă mergem după principii d-astea, că s-a lucrat deja și că ne e incomod să o iei de la capăt și că poate este și pecuniar mult mai greu și că-i mai comod să lăsăm ce am făcut și să vedem...”, a precizat Ioan Aurel Pop în cadrul dezbaterii.
O declarație vehement contestată de unele voci, dar credibilă în rândul altora. Liviu Pop a confirmat spusele președintelui Academiei povestind o situație similară prin care el însuși a trecut pe vremea când era ministru. „Baronii manualelor trăiesc. Eu m-am bătut cu ei în 2017. Este clar că în spatele acestor programe școlare vor apărea baronii manualelor care, dacă lucrurile nu sunt corect gestionate, vor pune stăpânire pe Ministerul Educației. Ceea ce a mărturisit Ioan Aurel Pop este cât se poate de adevărat. Am trăit acest război pe pielea mea”.
Fostul ministru al Educației se referă la momentul în care a luat decizia de a implementa un filtru de verificare a manualelor auxiliare livrate în școli. „M-au tocat public atunci. Am pus un filtru pentru că, până atunci, nimeni nu verificase aceste auxiliare ale acestor edituri private. Am înființat o comisie care filtrează și acum manualele”, a mai precizat Pop.
Echilibru între programa școlară și cea pentru Bacalaureat
Liviu Pop a precizat că se poate ajunge la un compromis, se pot împăca cele două tabere adverse doar dacă se ia în discuție, în paralel, și programa pentru Bacalaureat. „Ar fi bine să urmărim cu atenție ce lucruri nu vor merge, cum se vor descurca elevii în cei patru ani de liceu. Apoi, pe baza acestei evaluări, să se stabilească programa pentru Bacalaureat. Să existe un echilibru. Doar atunci când vom pune pe masă programele școlare și programele pentru examenul de Bacalaureat, am putea ajunge la un numitor comun”.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
