Când educația se face pe genunchi. Profesoara de matematică Mihaela Popa explică eșecul României la PISA 2025: „Evaluarea Națională șablonizată atrofiază gândirea critică”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rezultatele slabe înregistrate de elevii români la testarea PISA 2025 ne-au readus pe harta rușinii plasându-ne din nou acolo unde ne este locul: suntem codașii Europei la Citire, Matematică și Științe, cu punctaje care ne aruncă direct în zona analfabetismului funcțional. Mihaela Popa, profesoară de matematică și fost secretar de stat în Ministerul Educației, a explicat pentru Libertatea motivul care ne-a dus într-o astfel de situație aparent fără ieșire. Și nu este vorba despre copii leneși, lipsiți de inteligență sau cărora nu le place cartea. Este vorba despre copii de care sistemul de învățământ românesc și-a bătut joc zeci de ani, constant.
Cuprins:
- România, o țară analfabetă funcțional
- Evaluarea Națională îți cere să memorezi, PISA te pune să gândești
- Mihaela Popa: „Inechitatea în sistem a căpătat proporții biblice”
- Mihaela Popa: „Avem mulți profesori necalificați”
- Republica Moldova, un model de urmat. Mihaela Popa: „Au gândit politici publice serioase, iar acum culeg roadele”
- Mihaela Popa: „Republica Moldova are un ministru al Educației foarte bun”
România, o țară analfabetă funcțional
Potrivit rezultatelor PISA 2025, peste 50% dintre elevii români de 15 ani, cei mai mulți dintre ei în clasa a IX-a, sunt analfabeți funcțional. O spun statisticile internaționale care, la educație, plasează România pe ultimele locuri în Europa și în partea inferioară a clasamentului mondial. La lectură, Științe și Matematică ne depășesc țări precum Mauritius, Brunei, Uruguay, Uzbekistan, Chile sau Vietnam.
Cum am ajuns să ne „mândrim” cu copii care în clasa a IX-a nu sunt în stare să argumenteze un punct de vedere, să înțeleagă subtilitatea unei idei sau noțiuni, care nu au capacitatea intelectuală de a formula o judecată de valoare, de a-și exprima și susține o opinie personală, copii care citesc dar nu înțeleg nimic și care nu sunt capabili să pună în aplicare, în viața reală, nicio informație livrată de școală?
Răspunsul? Blestemul analfabetismului funcțional în rândul elevilor români își are rădăcinile adânc înfipte într-un sistem de educație blocat în paradigme comuniste, vechi de zeci de ani, din care îi este imposibil să se smulgă. Și cum ar face-o, din moment ce societatea însăși pare că trăiește într-o buclă temporală, unde expresia „pe vremea mea” încă mai este rostită nostalgic?
Punctajul obținut de România la testarea PISA a lăsat educația românească repetentă, statisticile internaționale oferind un verdict greu de digerat, deși nu mai este pentru nimeni nicio surpriză: virusul analfabetismului, non-valoarea, incultura, necunoașterea, acest „miserupism” de care suferă generații întregi de tineri și copii vor eroda și vor cufunda societatea, în cele în urmă, în propria ei ignoranță, într-un veșnic somn al rațiunii.
Vinovații? În timp ce toate privire se îndreaptă dezaprobator către copii, aceștia nu au, în realitate, nicio vină. Nu le poți reproșa lor că nu știu să gândească liber când sistemul le-a oferit o educație bazată pe memorare și doar atât, când școala le-a furnizat o mulțime de date, dar nu i-a învățat ce să facă, mai departe, cu ele, când familia le-a oferit totul de-a gata, pe tavă, mură-n gură.
Evaluarea Națională îți cere să memorezi, PISA te pune să gândești
„Este vorba despre modul sistemic în care noi reușim performanța de a nu schimba nimic în sistemul de educație, deși lumea întreagă din jurul nostru se prăbușește. În loc să acționăm, noi stăm pasivi și privim de pe margine”, explică profesoara Mihaela Popa fenomenul de autosabotare, acest sport național practicat de guvern, minister, inspectorate, școli și chiar profesori. „Să nu uităm că gimnaziul, în România, funcționează după principii vechi, de pe timpul comuniștilor. Prea puține s-au schimbat în ultimii 35 de ani. De aici trebuie pornită discuția. Ce am făcut noi pentru acești copii? Nimic! Îi antrenăm din clasa a V-a până într-a VIII-a pentru o Evaluare Națională cu subiecte care nu cer gândire, ci memorare”, continuă profesoara.
Vorbim despre o testare care nu se regăsește în niciun sistem de educație nu din Europa, nu din Asia sau Africa ci din lume. Doar două materii cu subiecte-șablon au atrofiat și ultima zvâcnire de gândire critică, liberă și independentă, dacă ea mai exista pe undeva. „Iar testarea PISA exact asta urmărește: abilitatea elevilor de a gândi independent, de a pune în aplicare ce au învățat din cărți. Testarea PISA nu ne spune că elevii noștri nu au competențe la un anumit nivel, ci, mai grav, că nu pot folosi acele competențe în viața reală. Cu alte cuvinte, ei nu pot pune în practică ce au învățat la școală. Păi, cum să pună dacă școala nu i-a învățaț ce să facă mai departe cu informațiile primite?”
Mihaela Popa pune acest handicap al copiilor, în primul rând, pe seama modului în care a fost gândită și implementată Evaluarea Națională. „Subiectele nu au nicio legătură cu viața, cu realitatea acestor copii, cu partea practică și concretă a existenței lor. Noi nu i-am învățat cum să judece, cum să-și pună întrebări, cum să-și răspundă, cum să caute răspunsurile, unde să le caute, cum să le aleagă pe cele cu adevărat bune”.
Însă, dincolo de Evaluarea Națională, întregul sistem de educație este un șablon. „Acesta este, din păcate, învățământul românesc și el trebuie schimbat”.
Mihaela Popa: „Inechitatea în sistem a căpătat proporții biblice”
Un alt motiv al rezultatelor slabe la PISA 2025 îl reprezintă disparitățile, inechitățile din sistem, mai spune profesoara. Avem școli foarte bune și, la polul opus, foarte slabe, cum avem zone unde învățământul este de calitate și zone unde educația se face pe genunchi. „Există o diferență enormă între școala de la sat și școala de la oraș, în timp ce abandonul, mai ales în zonele rurale, a căpătat proporții biblice. Avem mii de elevi care figurează în clasa a VIII-a, dar la final nu mai apar înscriși la Evaluarea Națională. În fiecare an dispar în jur de 15-18.000 de copii de clasa a VIII-a. Unde sunt acești copii? Și de ce i-am pierdut?”
Iar problemele nu se opresc aici: la țară avem profesori puțini, școli puține, multe dintre ele comasate, la țară, mai ales în zonele defavorizate, mii de copii fac naveta, unii merg pe jos, alții cu căruța sau bicicleta. La țară încă există școli cu toaleta în curte, fără laboratoare, fără dotări, în zonele mai puțin populate se învață în sistem simultan, iar sărăcia în multe locuri este cruntă. Și cum să le cerem noi acestor copii să aibă rezultate bune la PISA când mulți dintre ei nici nu știu bine cum arată un calculator sau cum se deschide unul, când, în loc să vină la școală, ei sunt trimiși de părinți la muncă sau cu animalele pe câmp?
Profesoara Mihaela Popa consideră că România este profund needucată digital - elevii noștri bifând în acest domeniu evaluat PISA lacune profunde. „Ministrul Educației trebuie să-și asume public faptul că în școlile din România nu există suficiente calculatoare, în așa fel încât fiecare elev să beneficieze de ele. Încă avem licee și colegii dotate insuficient, cu doar unul-două laboratoare de informatică. Vorbim despre sute de copii care se înghesuie în fața a 50, 60 de monitoare. Prin urmare, ce vreau să spun este faptul că în școala românească nu există condiții pentru ca un elev să poată fi digitalizat. Tot ceea ce știu să facă elevii noștri este să folosească telefonul pe rețele sociale și să vorbească, eventual, cu părinții lor plecați la muncă în străinătate. Și să mă iertați, dar asta nu înseamnă digitalizare”.
Mihaela Popa: „Avem mulți profesori necalificați”
Și nici profesorii nu sunt digitalizați, continuă Mihaela Popa. „Nu avem dascăli formați digital, care, mai departe, să-i formeze pe copii. De fapt, dacă stau să mă gândesc, noi nu avem profesori la modul general vorbind. Și atunci de ce să ne mire rezultatele de la PISA?”
Profesoara amintește că majorarea normei didactice de la 18 la 20 de ore i-a obligat pe mulți profesori, mai ales din zonele rurale, să facă naveta uneori zeci de kilometri pentru a ajunge de la o școală la alta. Iar mulți refuză, abandonează, ies din sistem. La fel ca și cei plătiți cu ora. „În loc să-i atragem pe oameni la catedră, parcă nu știm cum să-i alungăm mai repede”.
Mihaela Popa mai punctează un aspect: slaba pregătire a multor profesori care nu au ce căuta la catedră dar care sunt tolerați căci alții nu avem. „Cunosc profesori de matematică, de exemplu, care, pentru a-și completa norma, sunt nevoiți să predea discipline adiacente precum fizică sau chiar chimie. Sau sunt nevoiți să se împartă între trei, chiar patru școli. Și o fac pentru că, altfel, ar intra în restrângere de activitate. Avem profesori de franceză care, la fel, s-au trezit nevoiți să predea spaniolă sau engleză. Avem profesori de limbi străine dar care nu știu să vorbească bine limba română. Sunt oameni necalificați pe astfel de discipline dar, în disperare de cauză, sistemul îi primește la catedră”.
Toate aceste metehne ale sistemului nu vor duce la nimic bun în educație. Dimpotrivă. Peste trei ani, la următoarea testare PISA rezultatele elevilor noștri vor fi și mai slabe, consideră profesoara. „Nu ai cum să faci evoluezi - nu mai vorbesc despre performanță - fără finanțare, fără implicarea autorităților. Nu poți să ai un învățământ de calitate cu abandon școlar, fără profesori, cu o programă învechită, cu oameni nemotivați și să speri la rezultate bune”.
Însă nu este vorba aici doar despre acești dascăli puși în situații absurde. Este vorba despre întreaga resursă umană din sistem - de multe ori de slabă calitate. Sunt oameni nepregătiți, care nu au, în mod normal, ce căuta la la catedră, dar care ajung în fața copiilor pe principiul să alegem răul cel mai mic. Decât deloc …„Există și reversul medaliei..acei profesori excepționali care iau note de 10 la Titularizare și nu prind un post ani și ani la rând..nu poți să-i judeci dacă vor să iasă din sistem”.
Republica Moldova, un model de urmat. Mihaela Popa: „Au gândit politici publice serioase, iar acum culeg roadele”
În tot acest context atât de sumbru pentru România, profesoara Mihaela Popa ne îndeamnă să ne uităm peste gard, în curtea vecinului moldovean, căci Republica Moldova începe să culeagă rezultatele reformelor implementate în educație, prin care a schimbat politicile privind profesorii, programa și evaluarea.
Într-adevăr, la PISA 2025, elevii moldoveni au obținut 415 puncte la științe, cu 5 puncte mai mult decât în 2022, iar decalajul față de media OECD s-a redus la cel mai mic nivel de la prima participare a țării la testare. La matematică, Republica Moldova a obținut 410 puncte, iar la lectură 404.
„Acesta evoluție se datorează măsurilor adoptate în ultimii ani. Este vorba despre politici de atragere a tinerilor în sistem, despre descentralizarea școlilor și schimbarea modului de evaluare al elevilor. Moldova, spre deosebire de România, a înțeles că fără resursă umană, fără experți la vârful tuturor ministerelor, nu se poate. Și eu cred că de aici pornește totul”.
Profesoara consideră că unul dintre elementele importante puse în practică de Republica Moldova este atragerea tinerilor către cariera didactică. „Au gândit și implementat politici publice de atragere a tinerilor la catedră. La ei funcționează mentoratul în sistem, profesorii sunt atrași la catedră cu salarii mai mari, cu locuințe, cu prime de instalare pentru debutanți”.
Un alt aspect este organizarea gimnaziului, mai spune Mihaela Popa. Potrivit acesteia, elevii din Republica Moldova termină gimnaziul la 16 ani, clasa a IX-a fiind integrată în acest ciclu de învățământ. „Acești copii învață matematica de gimnaziu până la 16 ani, elevii români până la 14 ani. Sunt doi ani în plus în care elevii moldoveni își sedimentează cunoștințele, ei nu învață grăbiți, pe repede-nainte”, explică profesoara care vorbește și despre descentralizarea sistemului de educație din Moldova, un factor în plus care a contribuit decisiv la performanța școlară a copiilor. „Au început cu adevărat descentralizarea. Am urmărit interviul cu ministrul Educației. Exact asta a spus: «Am lăsat școala să-și decidă și resursa umană, și programul managerial»”.
Mihaela Popa: „Republica Moldova are un ministru al Educației foarte bun”
Profesoara susține că această schimbare ar putea avea efecte asupra modului în care școlile sunt conduse și asupra capacității lor de a lua decizii adaptate propriilor nevoi. „Nu mai spun că Moldova lucrează cu experți ai Uniunii Europene, ai Băncii Mondiale. Este normal să înregistreze creșteri. Și e abia începutul”, afirmă profesoara.
Profesoara amintește și măsurile anunțate după publicarea rezultatelor PISA, între care modificarea evaluărilor de la finalul gimnaziului, cu accent pe competențe apropiate de cele testate de PISA, precum și introducerea unor activități de lectură. „A ieșit acum ministrul Educației, după ce a văzut rezultatele, și a anunțat demararea unui program național de lectură în școli”, mai spune Mihaela Popa care adaugă: „Ministerul Educației de la Chișinău a derulat deja programe naționale dedicate lecturii, inclusiv „100 de povești citite”, iar în 2025 a anunțat extinderea programului în 1.200 de grădinițe, cu distribuirea a peste 56.000 de cărți”.
Pentru Mihaela Popa, schimbările din Republica Moldova reprezintă un proces care trebuie urmărit în timp, iar România ar face bine s-o ia drept model de bune practici. „Sper că după ce vor intra în Uniunea Europeană vor merge tot pe acest trend. Moldova are un ministru foarte bun”, mai spune profesoara făcând o comparație cu educația din România.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
