Analiza eșecului. Măsurile propuse de ministrul educației, Mihai Dimian, după rezultatele PISA 2025: ore remediale și regândirea programelor „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministrul educației, Mihai Dimian, face o analiză a rezultatelor obținute de România la testarea PISA 2025 și vine cu o serie de măsuri menite să ridice, pe viitor, nivelul elevilor. Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, ministrul atrage atenția că aproximativ jumătate dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoștințele și competențele considerate minimale la matematică, dar subliniază și că scăderea României se înscrie într-un declin internațional. Dimian vorbește despre efectele pandemiei, numărul de ore de școală, diferențele dintre rural și urban, dar și despre influența inteligenței artificiale și a rețelelor sociale asupra modului în care învață și gândesc elevii.
Cuprins:
- Mihai Dimian, despre cum trebuie interpretată corect diferența dintre rezultatele obținute în rural și urban
- Mihai Dimian: „Evaluarea Națională și programele școlare trebuie revizuite”
- România a scăzut, dar și țările OCDE au avut rezultate mai slabe
- Pandemia, una dintre explicațiile pentru rezultatele slabe ale elevilor la PISA 2025
- Mihai Dimian: reformă da, rezultate ba!
- Elevii români învață mai puțin cu doi ani decât media OCDE
- Finlanda nu a progresat, iar Estonia a pornit de la un nivel foarte ridicat
- Despre „virusul cognitiv” și despre efectele inteligenței artificiale: „Avem multe de recuperat”
Mihai Dimian, despre cum trebuie interpretată corect diferența dintre rezultatele obținute în rural și urban
Ministrul educației, Mihai Dimian, spune că rezultatele României la PISA 2025 trebuie analizate fără încercarea de a găsi rapid vinovați sau scuze. „Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri”, afirmă ministrul. Acesta susține că România a trecut în ultimele decenii prin numeroase reforme, însă acestea nu au produs încă rezultatele așteptate. „Putem privi împreună la aceste reforme care, în ciuda eforturilor și a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă acolo unde ne-am dorit”.
Oficialul adaugă că nu pretinde că există „o soluție miraculoasă”, dar consideră că schimbarea este posibilă prin implicarea tuturor celor care fac parte din sistem. „Schimbarea în bine se face în fiecare zi, prin contribuția fiecăruia dintre noi, fie că ne aflăm la Minister, în sala de clasă, acasă sau în comunitate”, afirmă Mihai Dimian.
Testarea PISA 2025 din România a fost realizată în prima jumătate a anului 2025, continuă ministrul, iar grupul-țintă a fost format din elevi născuți în 2009. În România au fost testați 7.725 de elevi, eșantionul fiind considerat reprezentativ pentru aproximativ 172.000 de elevi născuți în 2009. În acest context, Mihai Dimian atrage atenția asupra unui aspect important pentru interpretarea rezultatelor: 89% dintre elevii testați erau deja în clasa a IX-a, la liceu, iar una dintre problemele asupra cărora insistă ministrul este interpretarea diferenței dintre elevii din mediul rural și cei din mediul urban.
La matematică, explică oficialul, diferența raportată în PISA între rural și urban ajunge la 109 puncte. „Diferența de 109 puncte la Matematică nu trebuie interpretată ca o diferență între elevii care provin din mediul rural și cei care provin din mediul urban”, explică ministrul. Motivul? Majoritatea elevilor testați erau deja liceeni. Astfel, clasificarea rural/urban reflecta, în cazul lor, localizarea liceului în care învățau la momentul testării. „În cazul majorității covârșitoare a elevilor testați, clasificarea rural/urban reflectă localizarea LICEULUI în care elevul învăța în momentul administrării PISA. Iar aici intervine un efect important al modului în care este organizată tranziția de la gimnaziu la liceu în România”.
Dimian atrage atenția că, după Evaluarea Națională și repartizarea computerizată, o mare parte dintre elevii cu rezultate mai bune ajung la licee din mediul urban. „După Evaluarea Națională și repartizarea computerizată, cea mai mare parte dintre elevii cu rezultate mai bune ajung să studieze în licee din mediul urban, indiferent dacă provin dintr-o școală gimnazială rurală sau urbană. În sens invers, structura populației școlare rămase în liceele din mediul rural este deja influențată de acest proces de selecție și repartizare”, spune ministrul.
Prin urmare, diferența PISA dintre rural și urban include și efectul rezultatelor de la Evaluarea Națională, al opțiunilor elevilor și al repartizării la liceu. „Aceasta nu înseamnă că nu există diferențe între școlile generale din mediul rural și cele din mediul urban și nici că aceste diferențe trebuie ignorate”.
Mihai Dimian: „Evaluarea Națională și programele școlare trebuie revizuite”
Ministrul compară rezultatele PISA cu cele de la Evaluarea Națională și spune că diferența dintre cele două evaluări este mai puțin spectaculoasă decât pare la prima vedere.
La Evaluarea Națională, aproximativ 31% dintre elevii participanți au obținut în 2024 note sub 5 la Matematică. PISA 2025 ne arată însă că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul 2 la Matematică. „Privind diferența dintre cele două ponderi (31% versus 52%) am putea ajunge rapid la concluzia că Evaluarea Națională și programa școlară măsoară și dezvoltă competențe foarte diferite de cele de care elevii au nevoie pentru a utiliza matematica în viața reală. Drept consecință, programa școlară și Evaluarea Națională la matematică trebuie schimbate fundamental, consideră ministrul educației.
Înainte de a trage o astfel de concluzie trebuie analizate, totuși diferențele între cele două testări. „Ponderile respective (31%, respectiv 52%) sunt calculate în raport cu populații diferite, iar scalele de notare sunt diferite, nivelul 2 PISA, fiind mai apropiat de nota 6 de la Evaluarea Națională.
La Evaluarea Națională din 2024, 31% dintre elevii participanți au obținut note sub 5, respectiv 46% au obținut note sub 6, la Matematică, continuă ministrul. Însă aceste ponderi, spun el, sunt calculate din cei aproximativ 153.000 absolvenți ai clasei a VIII-a prezenți la probe. În clasa a VIII-a se aflau atunci 181.832 de elevi. Raportat la întreaga populație de elevi, nu doar la cei prezenți la test, se poate concluziona că 42% dintre elevii clasei a VIII-a au performanțe sub nota 5, iar 54% au performanțe sub nota 6, la Matematică.
Cele două evaluări au obiective și metodologii diferite: Evaluarea Națională încearcă să verifice competențele elevilor în raport cu programa școlară, în timp ce testul PISA urmărește în ce măsură elevii pot utiliza cunoștințele și competențele dobândite în situații și probleme relevante din viața reală și pentru profesiilor viitorului.
„Dar apropierea acestor rezultate ne arată că diferențele dintre cele două evaluări nu sunt atât de mari, cum păreau la o primă analiză. Mai mult decât atât, apropierea acestor rezultate, ne indică provocarea principală cu care ne confruntăm în România. Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoștințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului”
Pentru a aplica în viața reală anumite cunoștințe, mai întâi trebuie să le știi și trebuie să le înțelegi, explică oficialul. „Dincolo de capacitatea efectivă a elevilor români de a aplica în viața reală sau în probleme legate de profesii viitoare, ei au fost promovați pe parcursul gimnaziului printr-o scădere a exigenței și nu prin acumularea cunoștințelor și a competențelor necesare pentru media 5 la matematică. Dar aceasta nu înseamnă că Evaluarea Națională și programele școlare de gimnaziu nu trebuie revizuite și adaptate. Dimpotrivă”, afirmă ministrul.
România a scăzut, dar și țările OCDE au avut rezultate mai slabe
Potrivit analizei ministrului, scăderea României între PISA 2022 și PISA 2025 se înscrie într-un fenomen internațional. La matematică, media României a scăzut cu 9 puncte, exact cât media statelor OCDE. La științe, România a scăzut cu 3 puncte, în timp ce media OCDE a avut aceeași scădere La lectură, România a pierdut 16 puncte, față de 14 puncte la nivelul OCDE.
Ministrul atrage însă atenția că acest context internațional nu trebuie transformat într-o scuză. „Această constatare nu trebuie însă folosită drept scuză”, subliniază el. Mai mult, dacă este analizată perioada 2019-2025, România a scăzut cu aproximativ 9 puncte, în timp ce media OCDE a scăzut cu 19 puncte. „România s-a apropiat de media OCDE”, afirmă ministrul, explicând că scorul României reprezenta 87,7% din media OCDE în 2019 și 89,3% în 2025.
Pandemia, una dintre explicațiile pentru rezultatele slabe ale elevilor la PISA 2025
Dimian amintește că PISA 2025 reflectă acumulările elevilor dintr-o perioadă cuprinsă între 2016 și 2025, în care pandemia a întrerupt pentru aproximativ un an desfășurarea normală a cursurilor. Potrivit ministrului, OCDE estimează că aproximativ 20 de puncte PISA reprezintă progresul mediu de învățare realizat într-un an de elevii de aproximativ 15 ani.
„Nu putem ignora faptul că desfășurarea învățământului în format online pentru aproximativ un an a avut un efect asupra progresului mediu de învățare ale elevilor în acel an”, afirmă Dimian.
El subliniază că efectul pandemiei nu a fost specific României. „Trebuie să facem acest lucru nu numai pentru România, ci într-un context internațional în care multe sisteme educaționale au cunoscut scăderi”, spune ministrul.
Mihai Dimian: reformă da, rezultate ba!
Una dintre întrebările esențiale puse de ministrul educației este de ce România nu a reușit să evolueze mai bine decât tendința internațională, în condițiile în care în ultimii ani au fost făcute investiții și reforme importante.
Dimian amintește proiectul „România Educată”, noile legi ale educației adoptate în 2023, creșterile salariale din 2023 și 2024 și investițiile în infrastructură. „Unele dintre aceste măsuri au nevoie, evident, de timp pentru a produce efecte măsurabile asupra rezultatelor elevilor”, spune el.
Dar concluzia sa este tranșantă: „Până la momentul testării PISA 2025, România nu reușise să transforme aceste reforme, investiții și resurse într-o îmbunătățire vizibilă a rezultatelor elevilor.” Faptul că România a scăzut aproximativ în același ritm cu media OCDE „nu poate însă să ne mulțumească”, mai spune ministrul.
Elevii români învață mai puțin cu doi ani decât media OCDE
Dimian indică și o posibilă explicație structurală pentru decalajul persistent dintre România și media OCDE. Potrivit raportului OCDE „Education at a Glance” 2025, elevii români beneficiază de puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE. „Este ca și cum țările OCDE ar mai face «2 ani de școală» în plus față de România, până la 15 ani”, explică Dimian.
Ministrul nu propune însă, în această etapă, creșterea numărului de ore sau de săptămâni de școală. În schimb, el spune că „Școala altfel” și „Școala verde” ar trebui, pentru o perioadă, să se desfășoare după același program ca restul săptămânilor de școală, dar cu activități remediale și aplicative.
O altă măsură propusă este ca elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente să participe săptămânal la activități remediale la matematică și limba și literatura română. „Voi reveni cu detalii, în planul de măsuri”, anunță ministrul.
Finlanda nu a progresat, iar Estonia a pornit de la un nivel foarte ridicat
Mihai Dimian contestă ideea că Finlanda ar fi un exemplu de sistem care a progresat spectaculos în ultimii ani. „Finlanda nu a progresat, ci a regresat semnificativ în ultimii 20 de ani”, afirmă ministrul. Astfel, decalajul dintre România și Finlanda s-ar fi redus de la 143 de puncte în 2006 la 63 de puncte în 2025.
În cazul Estoniei, Dimian spune că explicația trebuie căutată înainte de 2006. „Ei au intrat de la prima ediție cu un scor extraordinar (516) pe care și l-au menținut aproape constant pe parcursul ultimelor două decenii, în timp ce media internațională a scăzut”, explică ministrul.
Despre „virusul cognitiv” și despre efectele inteligenței artificiale: „Avem multe de recuperat”
Dimian atrage atenția și asupra unei probleme care ar putea deveni tot mai importantă pentru educație: efectele inteligenței artificiale asupra modului în care gândesc elevii. Ministrul folosește expresia „virus cognitiv” pentru a descrie fenomenul. „Inteligența artificială nu schimbă doar instrumentele pe care le folosim, ci ne afectează și modul în care gândim”, spune Dimian.
La efectele AI, ministrul adaugă utilizarea rețelelor sociale, timpul petrecut în fața ecranelor, schimbarea obiceiurilor de lectură și fragmentarea atenției.
„În această perioadă vorbim și despre efectele unui «virus cognitiv», care ne va afecta și mai mult pe viitor, dacă nu ne luăm măsuri”, avertizează el.
În final, Mihai Dimian spune că rezultatele PISA 2025 trebuie să determine o analiză lucidă a reformelor deja făcute înainte de lansarea unora noi.
„Înainte de a lansa, de urgență, noi reforme, ar fi bine să privim la aceste reforme care, în ciuda eforturilor și a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă la rezultatele dorite”.
Dimian spune că România are de recuperat, dar nu consideră situația fără soluție. „Avem multe de recuperat. Dar sunt soluții și putem să ne dezvoltăm semnificativ chiar și în condițiile actuale, dacă suntem dispuși să privim lucid realitatea și să construim cu răbdare și consecvență”, conchide Mihai Dimian.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
gabiprossi 14.09.2026, 17:23
La reforme aveti profesorul bolojan! Dar acesta este ''analfabet'' la oameni!?! Testul PISA mai da-l incolo, noi stim tot, nu ne intereseaza testul!?!