Părinții români văd tehnologia ca pe un instrument pentru educația și viitorul copiilor, dar se tem de efectele utilizării excesive și spun că lipsa banilor limitează accesul celor mici la sport și alte activități de dezvoltare.
Cuprins:
Părinții din România nu resping tehnologia, ci încearcă să găsească un echilibru între oportunitățile pe care aceasta le oferă copiilor și riscurile asociate utilizării excesive.
Un studiu recent arată că aproape jumătate dintre părinți sunt preocupați de educația și viitorul copiilor, în timp ce peste o treime acordă o importanță ridicată sănătății acestora în contextul dezvoltării tehnologice.
Principalele temeri legate de folosirea excesivă a tehnologiei sunt sedentarismul și lipsa activității fizice, indicate de 29% dintre părinți, interacțiunile online necontrolate, tot cu 29%, și riscul izolării copiilor de realitate, menționat de 28% dintre respondenți.
În același timp, părinții văd tehnologia ca pe un posibil aliat în dezvoltarea copiilor. Potrivit cercetării D&D Research, la cererea Vodafone, 41% consideră că aceasta poate contribui la educație, 31% la sănătatea fizică, 30% la sănătatea mintală, iar 25% la orientarea vocațională.
Dincolo de problema timpului petrecut în fața ecranelor, studiul indică însă o preocupare mai largă: accesul copiilor la oportunități care să le permită să își descopere și să își dezvolte aptitudinile.
Această nevoie apare într-un context economic dificil pentru multe familii. Aproape jumătate dintre părinții incluși în studiu spun că problemele financiare generate de situația economică și de inflație reprezintă o preocupare importantă.
Siguranța locului de muncă influențează, la rândul său, modul în care familiile gestionează timpul liber al copiilor și posibilitatea de a investi în dezvoltarea lor.
Sportul este unul dintre domeniile în care aceste dificultăți sunt resimțite cel mai puternic. Participanții la focus grup au vorbit despre faptul că „sportul a pierdut mult teren” și că „acum talentele se pierd pe drum”.
În opinia părinților, responsabilitatea pentru implicarea copiilor în activități sportive a ajuns în mare măsură în sarcina familiilor.
Taxele, echipamentele, deplasările și celelalte costuri logistice pot deveni bariere importante, în special pentru familiile cu venituri mai mici.
„Părinții înțeleg beneficiile tehnologiei și încearcă mai degrabă să găsească echilibrul într-un mediu mult mai complex decât cel în care au crescut ei. Părinții vor să pună limite și să gestioneze riscurile, dar în același timp nu își doresc să piardă oportunitățile de dezvoltare pe care tehnologia și lumea de astăzi le oferă”, explică Dan Petre, director al departamentelor de antropologie și studii calitative.
În acest context, părinții consideră că sectorul privat ar putea avea un rol mai important în reducerea diferențelor de acces la oportunități.
81% dintre respondenți spun că marile companii private din România ar trebui să dezvolte programe dedicate sprijinirii talentelor și potențialului copiilor.
Cele mai importante domenii în care părinții văd posibilitatea unei astfel de implicări sunt educația, indicată de 53% dintre respondenți, sănătatea fizică și mintală, cu 39%, și orientarea copiilor pentru viitor, cu 38%.
Sportul este perceput nu doar ca o modalitate de a face mișcare, ci și ca un instrument cu beneficii mai largi pentru dezvoltarea copiilor.
Mișcarea în natură și sporturile de echipă sunt menționate fiecare de 45% dintre părinți, în timp ce 42% consideră importantă descoperirea talentelor și aptitudinilor sportive.
Pentru 40% dintre respondenți, esențială este implicarea regulată în activități sportive, iar 37% pun accent pe dezvoltarea abilităților fizice.
Când vine vorba despre viitor, principala prioritate pentru părinți este descoperirea potențialului și ghidarea vocațională a copiilor, indicată de 51% dintre respondenți.
Urmează pregătirea pentru meseriile viitorului și susținerea fetelor pentru a-și afirma potențialul la același nivel cu băieții în sport, educație și profesie, fiecare direcție fiind menționată în proporție de 49%.
Datele conturează astfel imaginea unor părinți care nu caută doar soluții pentru gestionarea timpului petrecut de copii în mediul digital.
Ei caută, în egală măsură, contexte în care cei mici să își poată descoperi pasiunile, aptitudinile și direcția profesională.
Studiul D&D Research a fost realizat pe un eșantion național de 1.073 de părinți cu copii cu vârste între 0 și 18 ani.