Sorin Ion, sfaturi pentru elevii repartizați la liceele tehnologice: „Nu încercați să scăpați de acolo! Rămâneți și faceți liceul mai bun”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Repartizarea computerizată la liceu a adus în acest an o schimbare importantă în traseul educațional a mii de absolvenți de gimnaziu. Deși diferențele dintre mediile de la Evaluarea Națională de acum și cele de anul trecut sunt, potrivit Ministerului Educației, aproape insesizabile la nivel statistic, efectele lor s-au observat în ierarhia candidaților și în admiterea la liceu. Mulți elevi au ajuns astfel la licee tehnologice, considerate de ani buni „cenușăresele” sistemului de învățământ.
Cuprins:
- Sorin Ion: „Plecăm de la o premisă greșită: judecăm dificultatea unui examen după numărul notelor de 10”
- Subiectele dficile delimitează elevii foarte buni de cei excepționali
- Sorin Ion: „Cea mai interesantă perioadă din cariera mea a fost la un liceu tehnologic”
- Sfaturi pentru elevii repartizați la tehnologic: „Nu transferul ar trebui să fie prima opțiune”
- Sorin Ion: „Un liceu tehnologic este la fel de bun ca un liceu teoretic, depinde din ce perspectivă privești lucrurile”
- Învățământul tehnologic, reformat din această toamnă: „Cele două rute se unifică”
- Sorin Ion: „Știu să schimb un bec, o priză, pentru că am învățat la liceul tehnologic”
Sorin Ion: „Plecăm de la o premisă greșită: judecăm dificultatea unui examen după numărul notelor de 10”
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat pentru Libertatea că mediile de la Evaluarea Națională au fost, într-adevăr, mai mici, dar asta nu pentru că subiectele ar fi fost cu mult mai dificile față de cele de anul trecut. „Să nu vă imaginați că ministerul spune la începutul anului: «Hai să dăm anul acesta subiecte mai grele». Nu se întâmplă așa și nu se dă un asemenea ton”, explică oficialul.
Potrivit acestuia, variațiile între medii de la un an la altul sunt firești. „Este imposibil, probabilistic, să se obțină de la un an la altul rezultate identice. Dacă ne uităm mai atent, vom constata că diferențele sunt minimale. Dacă vorbim de rezultatele generale, diferența este de aproximativ 2% față de anul precedent și poate intra chiar în marja de eroare”, a declarat secretarul de stat.
Sorin Ion a precizat că dezbaterea publică s-a concentrat aproape exclusiv pe scăderea numărului de note maxime la matematică, deși acest lucru nu reflectă imaginea reală a examenului. „Matematica a fost considerată disciplina cu probleme anul acesta dintr-un motiv foarte simplu: din cauza notelor de 10. În realitate, dacă analizăm rezultatele pe tranșe de note, graficele sunt aproape identice cu cele de anul trecut, cu excepția notelor de 10”, continuă Sorin Ion.
„Mai mult, spune acesta, diferențele dintre cele două sesiuni sunt chiar mai mari la Limba română, însă acest lucru a trecut aproape neobservat deoarece numărul notelor de 10 a rămas aproape neschimbat”. Secretarul de stat consideră că a considera numărul de note de 10 drept principal indicator pentru evaluarea dificultății subiectelor este o abordare greșită. „Noi nu trebuie să judecăm un examen și nici dificultatea subiectelor după extreme. Dacă ne uităm separat la notele de 10, atunci ar trebui să facem același lucru și cu notele de 1”.
Subiectele dficile delimitează elevii foarte buni de cei excepționali
Ministerul Educației analizează anual rezultatele pe intervale de note – între 1 și 2, între 2 și 3, între 7 și 8 etc, iar nota 10 ar trebui să fie inclusă în această distribuție, nu tratată ca o categorie aparte, consideră Sorin Ion. „Notele de 10 trebuie să fie într-un interval, nu să constituie o categorie separată. Ele nu reprezintă indicatorul prin care măsurăm dificultatea subiectelor”, a subliniat el. „Ideea este că acestea permit delimitarea elevilor foarte buni de cei excepționali”.
Pentru a ilustra de ce numărul notelor maxime nu este un criteriu relevant, Sorin Ion a amintit sesiunea din 2013, când la matematică s-au obținut aproximativ 12.000 de note de 10. „În 2013, când s-au obținut la matematică 12.000 de note de 10, credeți că a fost mai bine? Că, dacă măsurăm din punctul acesta de vedere, atunci subiectele au fost grozave, pentru că a luat multă lume 10. Însă nu acesta este indicatorul potrivit”.
În opinia sa, evaluarea examenului trebuie făcută privind distribuția tuturor rezultatelor, nu doar performanțele de vârf. „Uitați-vă la marea masă a copiilor și la curbele distribuției notelor. În 2026, au fost aproape identice cu cele de anul trecut la matematică, cu excepția notelor de 10 care, oricum, reprezintă un număr foarte mic de lucrări”, a concluzionat Sorin Ion.
Sorin Ion: „Cea mai interesantă perioadă din cariera mea a fost la un liceu tehnologic”
L-am întrebat pe Sorin Ion cum comentează situația elevilor buni dar care, din cauza unei medii foarte mici obținute la Evaluarea Națională, ajung repartizați la un liceu tehnologic, deși nivelul lor real este mult mai ridicat. L-am întrebat apoi cum ar putea fi salvat un astfel de copil repartizat la un liceu mai slab, pe care nu și-l dorește, și am luat ca exemplu varianta cea mai pesimistă, aceea a unui liceu tehnologic unde se intră cu medii sub patru.
Răspunsul a fost tot o întrebare: „Să se salveze? De ce?”
Oficialul a respins ideea că acești copii ar trebui „salvați” prin transferuri către licee teoretice spunând că este o prejudectată să crezi că liceele tehnologice sunt, prin definiție, școli foarte slabe. „Eu am fost directorul unui astfel de liceu tehnologic. E drept, doar patru ani din cariera mea de 36. Și pot să spun cu mâna pe inimă - și o spun de fiecare dată - că a fost cea mai interesantă perioadă din viața mea profesională”.
Secretarul de stat recunoaște însă că, în general, părinții și elevii privesc aceste licee ca pe o soluție de avarie, adevărata problemă fiind mentalitatea colectivă total greșită.
Sfaturi pentru elevii repartizați la tehnologic: „Nu transferul ar trebui să fie prima opțiune”
Pprincipala vulnerabilitate a învățământului tehnologic nu este lipsa de potențial, ci modul în care este perceput de părinți, continuă reprezentantul ministerului. „Marea problemă pe care o avem noi cu învățământul tehnologic este mentalitatea oamenilor despre învățământul tehnologic”.
Pentru a ilustra aceast lucru, Sorin Ion ne-a ofeit un exemplu: a relatat un episod din perioada în care a fost inspector școlar general în Dâmbovița. La o conferință dedicată învățământului profesional, după ce numeroși participanți au vorbit despre cât de necesari sunt meseriașii și cât de bine sunt plătiți, Sorin Ion i-a provocat pe cei din sală cu o întrebare simplă. „I-am rugat să ridice mâna cei care și-au dat propriul copil la învățământul profesional sau tehnologic din proprie inițiativă. Nu s-a ridicat nicio mână“.
Concluzia sa este că există o diferență majoră între discursul public și deciziile pe care părinții le iau pentru propriii copii. „Diferența dintre a spune și a face este destul de mare în România”, a adăugat secretarul de stat.
Întrebat ce sfat are pentru un elev bun care ajunge într-un liceu tehnologic, Sorin Ion a răspuns că transferul nu ar trebui să fie prima opțiune. „Dacă ajungi la un liceu tehnologic, nu încerca să scapi de acolo. Rămâi și fă-l mai bun, contribuie la creșterea lui. Pentru că un liceu sau o școală nu poate să crească decât prin calitatea elevilor și a profesorilor”.
Sorin Ion: „Un liceu tehnologic este la fel de bun ca un liceu teoretic, depinde din ce perspectivă privești lucrurile”
Secretarul de stat consideră că liceele tehnologice oferă beneficii pe care filiera teoretică nu le poate asigura. „Din punctul meu de vedere, un liceu tehnologic este la fel de bun ca un liceu teoretic, doar că trebuie să vezi din perspectiva potrivită”.
Potrivit oficialului, absolvenții unui liceu tehnologic pot urma ulterior o facultate, obțin o calificare profesională recunoscută, primesc un certificat care le permite să se angajeze inclusiv în alte state ale Uniunii Europene, au, practic, posibilitatea de a intra mai rapid pe piața muncii. „Dacă finalizezi un liceu tehnologic, ai acces la o facultate? Da. Ai o calificare pe care la teoretic nu o ai? Da. Ai un certificat cu care te poți angaja oriunde în Uniunea Europeană? Da. Poți să intri în câmpul muncii după ce ai terminat liceu, în cazul în care nu optezi pentru studii superioare? Da”.
Învățământul tehnologic, reformat din această toamnă: „Cele două rute se unifică”
Sorin Ion a anunțat că, începând cu anul școlar 2026-2027, învățământul tehnologic va funcționa după un nou model. Până acum existau două trasee distincte: școala profesională de trei ani și liceul tehnologic de patru ani. Din această toamnă, cele două rute vor fi integrate.
Astfel, elevii admiși la liceul tehnologic vor urma același parcurs până în clasa a XI-a, moment în care vor putea alege între două variante. „Să susțină examenul pentru certificarea competențelor profesionale de nivel 3 (lucrător) și să intre direct pe piața muncii sau să continue încă un an, să obțină calificarea de nivel 4 (tehnician), să susțină examenul de bacalaureat și să urmeze apoi studii universitare”.
Potrivit secretarului de stat, noul sistem oferă elevilor mai multă flexibilitate și mai multe opțiuni de dezvoltare profesională.
Sorin Ion: „Știu să schimb un bec, o priză, pentru că am învățat la liceul tehnologic”
Pentru a crește atractivitatea acestor licee, Ministerul Educației mizează pe extinderea învățământului dual și pe implicarea companiilor. „Trebuie să implicăm mai mult partenerii economici, astfel încât elevul să vadă că după terminarea studiilor se poate angaja și poate avea un salariu bun”.
Potrivit legii,până în anul școlar 2029-2030, întregul învățământ tehnologic din România ar urma să funcționeze în sistem dual. În prezent, această filieră reprezintă aproximativ 40% din totalul elevilor de liceu.
Sorin Ion a mai spus că schimbarea nu depinde doar de reformele legislative, ci și de modul în care societatea privește meseriile și educația tehnologică. „Atâta timp cât eu, dumneavoastră și cei din jurul nostru vom considera că liceele tehnologice sunt niște locuri rele, nu se va schimba nimic”, a spus Sorin Ion.
Secretarul de stat a mărturisit că el însuși a absolvit un liceu tehnologic, specializarea electrotehnică. „Știu să schimb un bec, o priză și multe alte lucruri din domeniu, pentru că le-am învățat în liceu. La Bacalaureat, de exemplu, la proba practică am realizat un transformator“.
