Ce a ajuns să spună Teo Trandafir: "Ne uităm la televizor cu ruşine, cu jenă!"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-un articol publicat pe blogul său personal, Teo Trandafir a afirmat că gândeşte la fel ca fostul său coleg, Mircea Badea, în ceea ce priveşte lucrurile care se întâmplă pe la televiziuni.
Vedeta de televiziune a şi argumentat de ce.
"N-am cum să nu mă uit la emisiunile lui Mircea Badea, ca telespectator, aşa, nu numai ca îndeobşte cunoscător al experienţelor care-l determină să spună una sau alta, pur şi simplu ca amator de calambururi, de ironii, de limbă română aşezată frumos, cu scop... Nu demult, spunea un lucru care m-a făcut să râd, pentru că îl gândisem fix la fel şi nu ne vorbiserăm", a scris Teo.
"Mai nou, în societăţile în care mă învârt, e o modă: ipocrizia referitoare la televiziune şi la răul pe care aceasta îl face, îl aduce în casele noastre, îl impune, chiar. La nivel pur personal, gândesc la fel ca Mircea Badea care ne zice că putem schimba canalul sau stinge maşinăria, televiziunea e evitabilă. Dacă nu te “educă” (de parcă şcoala sau părinţii nu s-ar fi inventat în nomenclatorul de meserii şi meniri!), televiziunea nu e bună, cah, improprie copiilor noştri, care se uită la Capatos după 11 noaptea. Cum o fi şi asta, că fii-mea doarme de mult la ora aia? Să ne gândim o clipă. Scrie undeva că nu putem să alegem să închidem televizorul, sursă de rău fundamental şi scârbă neputincioasă, în favoarea unei cărţi recomandate de un prieten mai fericit din punct de vedere cultural?
Dacă e atâta silă în mentalul colectiv, cum se face că la fiecare colţ de stradă, staţie de tramvai, în fiecare birou nesupravegheat audio-video, se discută numai despre asta? Cum s-a-ntamplat de au tăcut vedetele bătute, cum e posibil așa ceva, ce rochie de mireasă va purta o divă proaspăt cerută de nevastă, cum de a apărut cutare sau cutare însoţită de alt cutare sau cutare? Şi s-au pupat, măăăă? Se vorbeşte despre televiziune în draci, totuşi, că aici mă apucă pe mine nedumeririle, nimeni nu se mai uită la televizor.
Că asta zicea Mircea, de râdeam singură-n fotoliu: dacă nimeni, dar știţi ce-i aia, nimeni nu se mai invredniceste să apese telecomanda, de unde naiba ştie toată suflarea cine cu cine, care cu care, de când, s-au certat, s-au împăcat, el i-a promis şi nu i-a dat, dar noi ştiam, că, de, aşa sunt barbaţii… “Nu mai mai uit, că nu mai am la ce, ce să învăţ de la televizor, de două luni n-am mai dat drumul…” E, de unde atâta amar de argumente aruncate în discuţii lungi pe subiecte mondene, dacă nu din televizorul pe care s-a aşezat praful, umbrind albul de altădată al macrameului? Să fie din cărti? Din albumele pline de reproduceri? Noi, un popor avid de literatură, o găsim pe Bianca în Coelho?", a adăugat vedeta de televiziune.
"Ne uităm la televizor. Deşi o facem cu o ruşineee, cu o jenă, aşa, ca şi când am fuma pe-ascuns, în vestiar. Apoi dezbatem, în afara vestiarului, dându-ne de gol şi roşind în obraz. Dar poate nu e numai vina noastră că procedăm astfel. Televiziunea ajunge să fie contestată, contestabilă, fără îndoială. Doar că aşa a fost (e adevărat, la altă scară), dintotdeauna.
Simt şi eu că viitorul ei e pe net şi că deceniul următor ne va surprinde uitându-ne pe telefon la emisiunile de scandal, prin colţuri, bârfind cu amicii care au ales fix acelaşi program şi apoi spunând: “Nu mă mai uit, dragă, pe net, că dau de aceleaşi scandaluri pe care mi-e, efectiv, jenă să le văd. La ce s-a ajuns….unde ne ducem?” Mai vorbim peste zece ani, dacă ne ajută Dumnezeu să ajungem până acolo, să vedeţi de n-am avut eu dreptate!
Nu mă îndreptăţeşte nimic să scriu critic despre televiziune. Poate doar calitatea de telespectator declarat, nu o dată, fără pudiboderii de curte regală de secol vechi. Dar ştiţi că lumea îmi zice că nu se mai uită? Ohooooo… Şi ştiţi ce audiente, ce consum e la tv? Ohooooo…. Mă tot mir, aşa cum mă mir cum de se sfâşie rafturile Carrefour-urilor, când ţipăm toţi că n-avem nici bani de pâine. Fix la fel", a încheiat Teo Trandafir.
