Cum a arătat piața de carte în 2022: profit mai mic ca în pandemie, dar au existat și două baloane de oxigen
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Creșterea vânzărilor de carte (inclusiv manuale) cu 7,3% în 2022 poate fi etichetată drept „minoră” sau „nesemnificativă”, încă un prilej pentru a ne lamenta. În realitate, ea reprezintă o victorie eroică pentru editorii români, dacă ținem cont că anul trecut s-au confruntat cu dificultăți majore: de la scumpirea energiei, inflația, creșterea prețurilor la hârtie și a manoperei tipografice la scăderea puterii de cumpărare a românilor.
Cuprins:
De ani buni, imediat după încheierea târgurilor de carte Bookfest sau Gaudeamus, marile edituri transmit câte un comunicat cu un titlu pompos: „Cele mai vândute cărți ale editurii... la Gaudeamus”. Presa noastră grăbită preia astfel de comunicate și face niște „știri” cu titluri de genul „Topul celor mai vândute cărți ale edituri... Bookfest” sau „Topul celor mai vânduți autori la editura...” Astfel, presa își face o datorie nobilă: promovează cartea, biata noastră carte, atât de ignorată de români în cursul anului.
În fapt, astfel de materiale nu sunt decât niște mostre (ieftine) de PR. Pentru că atât din comunicatele editorilor, cât și din textele publicate de presă lipsesc elementele esențiale: vânzările. Numărul de exemplare vândute. Câte exemplare au fost vândute din cea mai cumpărată carte de la editura care se laudă în comunicatul de presă? Nu aflăm.
Ce comedie! Cum poți să pretinzi un top credibil dacă nu arăți datele de vânzări. Cât a vândut cartea de pe primul loc: 1.500 de exemplare? 150? 15 bucăți? Editorului îi este rușine să precizeze? De ce? Se tem editorii lăudăroși de ANAF? Editorii îi protejează psihic pe autori pentru că altfel, dacă ar oficializa vânzările, aceștia ar cădea în depresie aflând de vânzările ridicole? Mai bine așa, fără cifre de vânzări, pentru că autorii se laudă cu poze pe Facebook cum că volumele lor se află printre cele mai vândute cărți ale târgului. Imaginea contează!
În fapt, piața editorială din România este una dintre cele mai „aburite” piețe din România. Nu există un sistem independent de raportare a vânzărilor, care ar conduce la o transparentizare a pieței. Așa cum există Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT) pentru presa tipărită și online, așa cum Kantar Media monitorizează piața TV.
Și la ce-ar folosi un astfel de sistem independent de monitorizare a vânzărilor, când sunt atâtea probleme în industria editorială? Ca să știm exact, în orice moment, câte cărți se vând în România, din ce domenii, care sunt orașele cu cele mai mari vânzări, care este cea mai vândută carte a anului, pe cifre auditate! O astfel de inițiativă ar fi de așteptat să vină din partea asociațiilor de editori, nu din partea Ministerului Culturii. Dar editorii nu vor, nu au bani de investit, nu au chef. Este mai bine să se dea niște comunicate de genul „cele mai vândute cărți la Gaudeamus...” pentru a induce în mințile cititorilor că autorul X sau autorul Y este de succes și cartea sa este un bestseller. O manipulare fină, dar de efect.
Până vom ajunge să cunoaștem (pe cifre) câte exemplare s-au vândut din „cea mai vândută cartea la târgul Bookfest...”, să ne mulțumim cu bilanțurile financiare ale editurilor în anul 2022, recent apărute pe site-ul Ministerului Finanțelor.
O creștere mică, o victorie eroică
Am calculat, fără ajutorul inteligenței artificiale, cifrele de afaceri și profiturile/pierderile pentru 102 edituri din România. (Cursul mediu BNR de 4,93 lei/euro.) A rezultat o cifră totală de afaceri de 131 milioane de euro, în creștere cu 7,3% față de anul precedent. Creșterea vânzărilor de carte (inclusiv manuale) cu 7,3% poate fi etichetată drept „minoră” sau „nesemnificativă”, încă un prilej pentru a ne lamenta: „cât de puțini cumpărători de carte sunt în România, cât de puțin se citește, ce mare dezinteres au autoritățile față de cultura scrisă, analfabeții funcțional, grija statului față de carte este inexistentă, bla-bla, bla-bla...
Dincolo de lamentări, creșterea de 7,3% reprezintă o victorie eroică pentru editorii români, dacă ținem cont că, în anul 2022, s-au confruntat cu dificultăți majore: scumpirea energiei, inflația, creșterea prețurilor la hârtie și a manoperei tipografice, scăderea puterii de cumpărare a românilor, războiul din Ucraina care a afectat lanțurile de aprovizionare. Asta n-a mai fost viață de editor! Parcă îți vine să te lași de... carte!
Totuși, cum se explică această creștere de 7,3% pentru cele 102 edituri?
Noroc cu Bookfest și Gaudeamus
În 2022, s-au organizat, pentru prima dată după o întrerupere de doi ani din cauza pandemiei, târgurile de carte Bookfest și Gaudemus, care s-au bucurat de interesul publicului rămas credincios cărților. Astfel, editorii au avut vânzări directe (cash) și controlate, fără să mai aștepte banii de la librari. Cele două târguri au fost veritabile „baloane de oxigen” (clișeu) pentru afacerile editorilor după doi ani de restricții crunte.
Cifra totală de afaceri de 131 milioane de euro, care cuprinde cartea tipărită, ebooks și audiobooks, este mai mică cu 32% față de cifra de afaceri a companiei Pro TV SRL, care operează televiziunile Pro TV, Pro Cinema și Acasă TV (192,8 milioane de euro). Televiziunea rămâne la putere!
Profit mai mic ca în pandemie
Profitul net cumulat al celor 102 edituri s-a ridicat la 17,8 milioane de euro. Atenție: este o raportare contabilă, să nu ne închipuim că, la finele anului 2022, în seifurile editorilor au intrat acești bani! Sunt mari blocaje de plăți pe piața editorială. Profitul net de 17,8 milioane de euro este mai mic cu 13% față de cel din anul 2021, un semn al crizei din acest domeniu. Rata profitabilității pe piața celor 102 edituri a fost de 13,7%.
Topul primelor 10 edituri cu cele mai mari cifre de afaceri în 2021 se prezintă astfel:
Grup Editorial Litera – 17,5 milioane de euro (scădere de 6,4% față de 2021)
ART Klett – 8,5 milioane de euro (-13,4%)
Polirom – 5,9 milioane de euro (+0,2%)
Paralela 45 – 5,7 milioane de euro (+25%)
Booklet – 5,3 milioane de euro (+24,2%)
Editura Trei – 4,9 milioane de euro (-11,8%)
Humanitas – 4,5 milioane de euro (+6,6%)
Sinapsis Publishing – 4,4 milioane de euro (+40% față de 2021)
Curtea Veche Publishing – 3,7 milioane de euro (-5,2%)
Bookzone – 3,3 milioane de euro (creștere fulminantă de 250% față de 2021)
Din top lipsește Grupul Editorial ART al cărui bilanț nu apăruse la Ministerul Finanțelor, în momentul redactării acestui articol. În 2021, Grupul Editorial ART a avut afaceri de 9,8 milioane de euro, ocupând locul 2 în topul acelui an.
Cel mai mare profit net, la finele anului 2022, a fost raportat de GRUP EDITORIAL LITERA: 1,65 milioane euro.
Alte edituri cu profituri importante:
- Booklet - 1,61 milioane euro
- Paralela 45 - 964.599 euro
- Bookzone - 927.936 euro
- Sinapsis Publishing - 909.367 euro
- Editura TREI - 708.073 euro
Din cele 102 edituri monitorizate, doar 14 au reportat pierderi la finalul anului 2022.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
User Șters 18.06.2023, 15:45
Sunt incluse și va zările din anticariate? Anticariate online cel puțin, unde tot trebuie sa șocată o factura. In plus sa recunoaștem că foarte multe cărți sunt extrem de scumpe. Cărți de King care pleacă de pe site-ul editurii de la 70 de lei? Nici măcar nu sunt cartonate. Da da, ideea editurii e sa daca profit, dar străinătate sunt aproape aceleași prețuri, sunt plătiți cei de la editura cu preturi ca in germania sa se explice și produsul final cu preț asemănător?
P.S.Raul 19.06.2023, 02:12
Pretul unei carti depinde de multi factori. Dincolo de cele mentionate in articol, precum cresterea costurilor generale (energie, hartie) din cauza inflatiei si nu numai (de ex, hartia se scumpise inainte de a avea 15% inflatie ), mai sunt si cele ce tin de drepturile de autor - iar aici ma refer in special la exemplul cu traducerile din Stephen King (dar poti inlocui cu multi alti autori f. cunoscuti), unde sunt destul de sigur ca rata de royalties e mai mare de 10% din costul licentei de traducere (10% e standardul drepturilor de autor pt un autor local care nu e Cartarescu). Apoi, dincolo de constrangerile contractuale, care pot influenta pretul unei carti, mai sunt cele ce tin de tiraj, adica de numarul de exemplare pe care il tiparesti. cu cat tiparesti mai multe exemplare, cu atat e costul de productie per exemplar mai mic. Dar intr-o piata mica, tirajele medii, chiar si pentru autori ca Stephen King, sunt mai scazute decat in alte tari si, deci, costa mai mult tiparirea unui exemplar. Apropo, cu ce tara din afara compari preturile din Romania? Germania, care are 80 de milioane de locuitori si a doua cea mai mare piata de carte din lumea occientala (peste 90.000 de titluri tiparite anual)? Cu Franta? Cu UK, unde 60% din productia de carte e pt export?
User Șters 20.06.2023, 05:36
pai da, compar preturile cu tarile alea. edituriile cresc preturile si dupa se intreba mirate de ce nu cumpara nimeni dune la 70 de lei cand acum 3 ani era 40-50. "drumul matasii" in iunie - iulie 2022 era 50-60 de lei pe emag. acum e 80-85 iar pe alte site-uri trece chiar de 100