Lumea acvatică este una învăluită în mister, ceea ce a uimit dintodeauna omenirea, oferind fenomene fizice și biologice incredibile, dar și creaturi de la cele mai ciudate și mai rare, până la cele mai banale. În această din urmă categorie se înscriu și peștii, vietăți care joacă un rol esențial în acest habitat de mare adâncime și care ascund lucruri incredibile pe care noi, oamenii, ar trebui să le explorăm și să le înțelegem.
Cuprins:
Se spune că, până în zilele noastre, oamenii de știință au explorat doar 1% din tot ceea ce se află în adâncurile oceanelor și mărilor. Cu toate acestea, ei au „adus” la suprafață cele mai interesante și mai fascinante informații despre pești pe care oamenii le-au descoperit de-a lungul timpului și continuă să o facă. Tocmai de aceea, cercetătorii sunt convinși că, pe de-o parte, în adâncuri mai există suficient de multe lucruri fascinante care au rămas deocamdată necunoscute, iar pe de altă parte că acolo, jos, trăiesc alte mii și mii de specii de pești care așteaptă să fie descoperite.
Spre exemplu, știai că pe Terra există câteva zeci de mii de specii de pești, iar circa 450 dintre acestea își pot schimba sexul de-a lungul vieții? Sau că un pește se poate îneca în apă dacă nu are suficient oxigen pentru a putea respira? În cazul în care ți-am stârnit interesul te invităm în cele ce urmează să explorăm împreună o serie de lucruri foarte interesante despre pești care suntem siguri că te vor captiva.
Peștii fac parte din familia vertebratelor, adică acele animale care prezintă coloană vertebrală, scrie National Geographic. O altă trăsătură caracteristică a tuturor peștilor este aceea că trăiesc în apă și își au habitatele în lacuri, râuri, mări, oceane, estuare, etc. Au fost primele animale care au evoluat și care au făcut ca astăzi vertebratele să trăiască atât în apă, cât și pe uscat. Există patru categorii de pești: pești cartilaginoși, pești osoși, pești fără fălci și pești migurină. Peștii sunt capabili să trăiască atât în apă dulce, cât și în apă sărată.
Peștii au fost primele vertebrate care au apărut pe Pământ. Se spune că fosilele de pești ar data din urmă cu 530 de milioane de ani, iar una dintre cele mai vechi forme care a supravieţuit până în zilele noastre este o specie de celacant, denumită Latimeria, ale cărei prime fosile ar data încă de acum 90 de milioane de ani. De-a lungul timpului, peștii au evoluat în aproximativ 32.000 de specii, ceea ce înseamnă mai mult decât toate celelalte specii de vertebrate la un loc (amfibieni, reptile, păsări și mamifere).
Unul dintre motivele pentru care peștii sunt atât de diverși este faptul că 70% din planeta noastră este acoperită de mări și oceane. În anul 1991 se estimat că în lume existau atunci 2.546 de specii de pești, iar 969 dintre acestea aparțineau anumitor genuri, 254 unor familii și 40 fac parte din anumite ordine. Aproximativ 80% din populația de pești de pe glob era reprezentată de peștii indieni.
După cum spuneam anterior, peștii își petrec toată viață în apă, majoritatea speciilor neputând supraviețui într-un alt mediu deoarece nu au plămâni ca alte animale cu care să poată respira. Peștii preiau oxigenul din apă cu ajutorul branhiilor aflate la nivelul capului. În cazul în care nu au suficient oxigen în apă, unii pești se pot îneca.
Peștii au un corp aerodinamic care îi ajută să se miște foarte rapid prin apă. Pentru a se apăra împotriva prădătorilor, acesștia au culori închise în partea de sus a corpului și culori deschise în partea inferioară. De altfel, ei își pot schimba foarte rapid culoarea, iar celulele reflectorizante care sunt conținute de pielea lor se decolorează. Lungimea unui pește variază de la doar 2,5 centimetri până la aproximativ 41 de centimetri. Aceste vertebrate au un corp fusiform, alcătuit din cap, trunchi și coadă. Acesta are o formă hidrodinamică, însă poate fi și turtit dorsoventral și, spre deosebire de alte animale, este lipsit de păr, potrivit site-ului Animals World.
Trunchiul multor specii prezintă un strat protector, alcătuit din solzi care sunt suprapuși parţial. În același timp, peștii sunt animale poichiloterme, adică temperatura corpului lor variază în funcție de temperatura mediului ambiant. Practic, un organism poichiloterm este opusul homeotermelor, acele organisme care își mențin temperatura internă relativ constantă. De asemenea, unele specii de pești au în corp o substanță care îi ajută să nu înghețe în apele reci.
Peștii au două tipuri de înotătoare: perechi (pectorală și abdominală) și neperechi (codală, anală și dorsală). Înotătoarele perechi au o structură stabilă și sunt alcătuite din piesele osoase ale centurii scapulare și pelviene. Cu acestea peștii se pot scufunda în apă, să facă rotații și să-și mențină corpul într-o poziție normală. Înotătoarele neperechi sunt niște pliuri ale pielii, susținute de raze osoase externe. Înotătoarea codală ajută peștele să înainteze în apă, în timp ce înotătoarele anale și dorsale îl ajută să-și mențină echilibrul în timpul deplasării.
Peștii se pot deplasa în apă prin flexarea mușchilor situați pe părțile laterale ale corpului, într-o serie de mişcări care seamănă foarte mult cu mișcarea valurilor. Înotătoarele ajută la menţinerea echilibrului și au rol de cârmă, în timp ce coada este folosită pentru propulsie. Forma hidrodinamică a celor mai mulți pești, alături de stratul de mucus alunecos care le învelește corpul, îi ajută să înoate cu ușurință.
Este important de știut că majoritatea peștilor depun un număr foarte mare de icre, pe care le lasă să eclozeze singure. Puii abia ieșiți din ouă sunt copii în miniatură ale peștilor adulți. Puține specii de pești, așa cum este cazul rechinilor, își poartă ouăle în interiorul corpului și nasc pui vii.
Mulți se întreabă ce mănâncă peștii? Și asta, mai ales pentru că dieta cu pește este una foarte diversă. Peștii sunt împărțiți în trei categorii: pești ierbivori, pești carnivori și pești omnivori. Peștii ierbivori, așa cum este cazul peștelui papagal, joacă un rol important în ecosistemul oceanului, în special în recifele de corali. Această categorie de pești este responsabilă cu îndepărtarea algelor care „fură” coralilor lumina și spațiul de care aceștia au nevoie pentru a crește în continuare.
Cea de-a doua categorie, peștii carnivori, pot mânca de la pești foarte mici și crustacee, până la rechini, bineînțeles în funcție de specie. În sfârșit, peștii omnivori sunt cei care se hrănesc atât cu substanțe de origine vegetală, cât și cu substanțe de origine animală și folosesc cu eficiență crescută hrana pe care o consumă. Spre exemplu, peștii omnivori consumă bureți, creveți sau krill (n.n. – animale nevertebrate marine, a căror denumire provine din norvegiană și înseamnă „puiet de pește”), precum și alge marine.
Așadar, dieta peștilor este una foarte diversă. Chiar și cel mai mare pește din ocean, care este rechinul-balenă, mănâncă doar plancton (n.n. – totalitatea organismelor acvatice de dimensiuni microscopice, lipsite de mijloace de înot). Nu sunt prădători de vârf, spre deosebire de balenele ucigașe și de rechinii albi.
Foto:123rf.com
MirunaI 10.10.2023, 16:25
Sunt niste fiinte extrem de interesante.
ElenaMA 10.10.2023, 18:50
imi plac foarte mult pestii
Gore24 10.10.2023, 19:11
Un articol foarte interesant!
N3gry90 10.10.2023, 22:55
Un articol interesant și captivant!
MaraM 10.10.2023, 23:50
Sunt chiar fascinanți toti