Să dormim este foarte important, iar felul în care o facem și durata somnului ne pot ajuta să obținem odihna de care avem nevoie, să fim sănătoși și să avem o stare de spirit excelentă. Cu toate acestea, multe persoane nu acordă o atenție deosebită somnului așa cum ar fi normal, iar din această cauză ajung în situația de a se plânge adeseori că, atunci când se trezesc dimineața, se simt foarte obosiți și le este greu să se dea jos din pat, chiar dacă se pare că dorm suficient.
Cuprins:
Unii oameni au nevoie de câteva minute pentru a se dezmetici, în timp ce altora le este aproape imposibil să se trezească dimineața. De aceea, ar trebui să știm care sunt motivele pentru care se întâmplă una ca asta, iar răspunsul constă într-o combinație de factori care variază de la ritmul circadian natural al organismului până la obiceiurile de viață și potențiale tulburări de somn. În cele ce urmează ne-am propus să-ți spunem din ce cauză te trezești greu dimineața și ce ar trebui să faci ca să îți faci diminețile mai ușoare.
Aceasta este o întrebare care a derutat oamenii de știință de sute de ani și nimeni nu știe cu adevărat de ce o facem. Unii cred că somnul oferă organismului o șansă de a se recupera după activitățile pe care le facem de-a lungul zilei, însă, în realitate, cantitatea de energie pe care o economisim dormind, chiar și în cazul unui somn de opt ore, este minusculă, și anume de aproximativ 50 kCal. Ca să ai o imagine și mai clară asupra ceea ce reprezintă această valoare,îți spunem că aceeași cantitate de energie se regăsește într-o banală felie de pâine prăjită. Cercetătorii spun, însă, că oamenii trebuie să doarmă pentru că este esențial pentru menținerea nivelurilor normale de abilități cognitive, cum ar fi vorbirea, memoria, gândirea inovatoare și flexibilă, relatează BBC. Altfel spus, somnul joacă un rol semnificativ în dezvoltarea creierului.
Somnul este un proces normal, fiziologic, în timpul căruia organismul nostru trece prin mai multe stadii, cunoscute ca somn non-REM (non-Rapid Eye Movement), care este împărțit la rându-i în patru etape, și somn REM (Rapid Eye Movement). Aceste cinci stadii se succed formând un ciclu de somn complet. Mai exact, într-un ciclu de somn, organismul trece prin mai multe stadii diferite, care se repetă de mai multe ori pe durata unei nopți de odihnă. De obicei, un ciclu de somn începe cu prima etapă a somnului non-REM, după care trecem prin celelalte trei etape non-REM. Acestea sunt urmate de o scurtă perioadă de somn profund (somn REM) pentru ca, ulterior, acest ciclu să se reia până la trezire. Perioada de somn REM este scurtă, însă pe parcursul nopții, somnul REM devine mai lung și mai puțin profund. Un ciclu complet de somn durează între 90 și 110 minute.
În primul stadiu al somnului non-REM suntem pe jumătate treji și pe jumătate adormiți. Activitatea noastră musculară încetinește și pot apărea ușoare contracții. Aceasta este o perioadă de somn ușor, ceea ce înseamnă că în acest stadiu putem fi treziți cu ușurință.
După zece minute de somn ușor intrăm în stadiul al doilea, care durează circa 20 de minute. Modelul de respirație și ritmul cardiac încep să încetinească. Această perioadă reprezintă cea mai mare parte a somnului uman.
În cea de-a treia etapă nu există activitate musculară, iar creierul începe să producă unde cerebrale lente, denumite unde delta.
Stadiul patru este caracterizat de o respirație ritmică scăzută și de o activitate musculară limitată. Dacă suntem treziți, ne simțim amețiți și dezorientați preț de câteva minute.
În fazele non-REM ale somnului, corpul nostru fortifică oasele și mușchii, repară și regenerează țesuturile și întărește sistemul imunitar, potrivit Medicover.
Prima perioadă de mișcare rapidă a ochilor (REM) începe de obicei la aproximativ 70-90 de minute după ce adormim. De regulă, în timpul nopții avem în jur de trei până la cinci episoade de somn REM, care ocupă aproximativ 20-25% din somnul total. În timpul somnului REM survin majoritatea viselor asemănătoare unei narațiuni tipice, majoritatea mușchilor corpului sunt relaxați, însă se reia activitatea cerebrală. Creierul este foarte activ, adeseori mai activ decât atunci când suntem treji, iar asta înseamnă că somnul nu mai este la fel de profund. De asemenea, ochii noștri se rotesc (de unde provine și denumirea), în timp ce ritmul respirației și tensiunea arterială cresc. Cu toate acestea, corpurile noastre sunt într-o stare de „paralizie temporară”, ceea ce împiedică punerea în practică a viselor. După somnul REM, întregul ciclu începe din nou.
O modalitate simplă prin care putem înțelege rolul somnului este să ne uităm la ce s-ar întâmpla dacă nu am dormi. Ei bine, oamenii de știință spun că lipsa somnului poate avea efecte grave asupra capacității de funcționare a creierului. Probabil că dacă nu ai dormit vreodată pe timpul nopții, dincolo de starea de oboseală, a doua zi ai fost morocănos, ai avut stări de amețeală, iritabilitate și chiar de uitare. După o singură noapte fără somn, concentrarea devine mai dificilă, iar capacitatea de atenție se scurtează în mod considerabil, mai precizează BBC.
În cazul lipsei continue de somn suficient, partea creierului care controlează limbajul, memoria, planificarea și simțul timpului ar fi grav afectată. Spre exemplu, 17 ore de veghe susținută provoacă o scădere a performanțelor care este echivalentă cu un nivel de alcoolemie de 0,05%, adică echivalentul a două pahare cu vin. Totodată, cercetările arată că persoanele care nu dorm au adesea dificultăți în a reacționa la situații care se schimbă rapid și în a emite judecăți raționale. În situații din viața reală, consecințele sunt grave, iar lipsa somnului se spune că a fost un factor care a contribuit la o serie de dezastre internaționale, cum ar fi explozia de la Cernobîl și tragedia navetei Challenger. Lipsa somnului are un impact major supra funcționării cognitive, dar și asupra sănătății emoționale și fizice. Tulburări precum apneea în somn, care au ca rezultat o stare de somnolență diurnă excesivă, au fost asociate cu stresul și cu tensiunea arterială ridicată. Dacă nu dormim crește riscul apariției obezității din cauză că substanțele chimice și hormonii, care joacă un rol esențial în controlul apetitului și al creșterii în greutate, sunt eliberați în timpul somnului.
Chiar dacă dormi 7-8 ore pe noapte și respecți programul de somn se poate întâmpla ca dimineața să te trezești mai obosit decât te-ai culcat, iar de cele mai multe ori, starea de oboseală persistă pe toată perioada zilei. Potrivit CNN, există o serie de cauze pentru care calitatea somnului este afectată. Iată câteva dintre acestea:
Oboseală
Există diverse afecțiuni care pot provoca starea de oboseală, însă nu îi face pe oameni neapărat să se simtă că sunt gata să adoarmă, potrivit lui Jennifer Martin, profesor de medicină la Universitatea din Los Angeles și președinte al Academiei Americane de Medicină a Somnului. Este vorba despre dureri cronice, afecțiuni metabolice sau tiroidiene, anemie și boală pulmonară obstructivă cronică. Dacă acuzi o oboseală inexplicabilă, un prim pas important ar putea fi o examinare fizică de rutină făcută de medicul de familie. În plus, specialiștii susțin că adulții sănătoși au nevoie de șapte până la nouă ore de somn pe noapte, așa că este posibil să ai nevoie de mai mult de opt ore de somn pentru a te simți plini de energie. Ai putea încerca să te culci cu o oră mai devreme sau să te trezești cu o oră mai târziu decât de obicei și să vezi ce se întâmplă.
Sedentarism
Dacă ești sedentar corpul tău se poate obișnui să consume doar niveluri scăzute de energie, astfel că te-ai putea simți mai obosit decât ar trebui atunci când încerci să faci activități zilnice de bază. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca adulții să facă pe săptămână cel puțin 150 de minute activitate fizică moderată sau intensă, în timp ce femeile însărcinate ar trebui să facă cel puțin 150 de minute de exerciții aerobice moderate și de rezistență în același interval.
Anxietate sau depresie
Dacă suferi de anxietate sau de depresie problema poate fi una strict de dozare a energiei. Aceste afecțiuni pot influența timpul necesar pentru a adormi, dar și dacă și de câte ori te trezești pe parcursul nopții. Uneori, medicamentele folosite pentru a trata depresia sau anxietatea pot avea efecte secundare, cum ar fi insomnia sau blocarea stadiilor mai profunde ale somnului
Program de somn neregulat
Câteodată, programul nostru în zilele lucrătoare diferă de weekend-uri și poate fluctua și în cazul persoanelor cu locuri de muncă în ture. „O practică foarte comună este să spui: «OK, este vineri seara. Nu trebuie să lucrez mâine dimineață, așa că pot sta treaz puțin mai târziu»”, este de părere Christopher Barnes, profesor de management la Universitatea din Washington, care studiază relația dintre somn și muncă. Poți să stai treaz mai târziu sâmbătă seara deoarece duminică nu trebuie să te trezești ca să mergi la muncă, însă te culci mai devreme duminică deoarece a doua zi începe săptămâna de lucru. Dar, deja ți-ai schimbat programul de somn de câteva ori într-o perioadă scurtă de timp, iar aceste modificări nu sunt benefice pentru somn.
Tulburări de somn
Persoanele care suferă de apnee în somn se pot trezi de zeci de ori pe parcursul nopții. Alte tulburări de somn care pot afecta nivelurile zilnice de energie includ narcolepsia și sindromul picioarelor neliniştite. Modalitatea ideală de a urmări calitatea și cantitatea somnului – mai ales dacă crezi că ai putea fi diagnosticat cu o tulburare de somn – este să consulți un medic specialist. De asemenea, aplicațiile și dispozitivele electronice purtate ca ceasurile inteligente, care măsoară calitatea somnului, deși nu sunt la fel de precise ca testele clinice, oferă suficiente informații pentru adulții sănătoși.
Iată câteva metode prin care poți să faci trezirea de dimineață mai ușoară:
Marica13 06.03.2024, 16:23
Cine se trezește greu Eu nu mă trezesc repede