Florii și Paștele Catolic 2024 - Tradiții și Obiceiuri

Cuprins:

Floriile catolice 2024 – semnificație

Sărbătoare de Florii la creștinii catolici, la fel ca și la ortodcși, este celebrată cu o săptămână înainte de Paștele catolic 2024. Mai exact, anul acesta are loc duminică, pe 24 martie. Sărbătoarea de Florii simbolizează intrarea Domnului în Ierusalim, pe un asin, întâmpinat cu flori, cu ramuri de măslin şi de finic de mii de oameni şi aclamat ca un adevărat împărat prin cuvintele: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului!”. Iisus îl înviase din morți pe Lazăr, arătând tuturor că puterea Domnului este nemărginită și că numai credința poate aduce izbăvirea.

Denumirea populară a sărbătorii – Florii – are origini păgâne, provenind de la zeiţa romană a florilor, Flora, zeiţa reînvierii naturii, care era sărbătorită la 28 aprilie prin ramuri înverzite simbolizând renaşterea naturii. În timp, creştinii au suprapus Sărbătoarea Floriilor peste prăznuirea Intrării Domnului în Ierusalim.

Duminica Floriilor rămâne o sărbătoare cu o puternică semnificație. Deși oamenii l-au primit cu mare bucurie și cu speranță în suflete pe Cel care avea să se sacrifice pentru toate păcatele lumii, Iisus era conștient de faptul că aceștia nu aveau sufletele pe deplin deschise, de aceea se spune că Iisus a plâns în minunata zi a Floriilor.

Recomandări

„Prin noi înșine”, etapa pe bani. Membrii și simpatizanții PNL au contribuit cu 10,51 de milioane de lei la partid, statul a dat 74,91 de milioane de lei

Deși Duminica Sfânta a Intrării Domnului în Ierusalim este o sărbătoare plină de bucurie și pace sufletească, ea marchează și începutul patimilor lui Iisus Hristos, Săptămâna Sfântă simbolizând durerea și chinurile pe care Mântuitorul le-a îndurat pentru că păcatele oamenilor să fie iertate.

Tradiții de Florii catolice

În vechime, Duminica Floriilor era sărbătorită doar de comunitatea creştină din Ierusalim, fiind apoi transmisă şi în Egipt, Siria şi Asia Mică, iar în secolul al 5-lea se celebra şi în Constantinopol, când împăratul şi curtea participau la procesiunea solemnă. Încă de pe atunci, credincioșii purtau ramuri de finic pe străzile orașului, cântând imnuri creștine.

În zilele noastre, tradițiile catolice de Florii seamnănă destul de mult cu cele ortodoxe. Biserica catolică organizează o procesiune specială în duminica de Florii, la care participă creștinii catolici.

Credincioșii catolici pregătesc frumoase împletituri din flori și crenguțe de salcie pe care le agață în vârful unor prăjini de lemn cu care participă la procesiune. După încheierea procesiunii, multe crengi împodobite sunt arse, iar cenușa este păstrată pentru Miercurea Cenușii din anul următor, care este de fapt prima zi a Postului Mare. Cenușa este folosită de preoți care o presară pe frunțile credincioșilor ca semn de pocăință și angajament că vor ține postul cu sfințenie.

Recomandări

Culisele planului privind retragerea lui Piedone. Negocieri la cuțite între PSD și partidul lui Dan Voiculescu

La fel ca și la ortdocși, mormintele celor trecuți la cele veșnice trebuie curățate, iar de cruci trebuie atârnate crenguțe de salcie pe care le sfinţesc înainte la preot. Astfel de ramuri de salcie sunt duse şi acasă şi păstrate într-un loc curat, de regulă agăţate lângă o icoană.

Duminica Floriilor în calendarul catolic înseamnă obiceiuri în multe alte comunităţi din Transilvania. Bărbaţii ies în pădure şi strâng mâţişori, piţuşcă, cum se numesc, care e un semn al primăverii. Simbolizează acel palmier pe care Isus când a intrat în Ierusalim, chiar în duminica Floriilor, îl aşteptau fericiţi.

O tradiție care nu mai este la fel de cunosută în zilele noastre, decât în anumite zone rurale, este că se coc atâtea pâini de grâu câți membri are familia, dar pâinile variază ca formă și mărime conform vârstei celor din familie. Aceste pâini se împletesc din aluat de grâu și se înfrumusețează cu figuri sau cruci tot din același aluat. Pâinile sunt date mai apoi de pomană celor săraci pentru a fi feriţi de probleme şi necazuri.

La fel ca și la ortodocși, și la catoloci, de Florii este un obicei ca fetele să fiarbă, la miezul nopții spre Florii, apă cu busuioc și să se spele cu ea pe cap a doua zi pentru a avea un păr frumos și strălucitor.

Recomandări

Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

Fetele mari mai pun o oglindă şi-o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, acestea sunt luate şi pot fi folosite în descântece de dragoste şi de sănătate.

O superstiție spune să nu plantăm pomi în săptămâna dinaintea Floriilor, pentru că aceștia vor face numai flori, nu și fructe, dar şi că nu e bine să te speli pe cap de Florii, deoarece vei albi și vei încărunți mai devreme.

Când se sărbătoresc Floriile catolice în următorii ani

2025 – 13 aprilie
2026 – 29 martie
2027 – 21 martie
2028 – 9 aprilie
2029 – 25 martie
2030 – 7 aprilie

Paștele catolic 2024

Paștele sau Invierea Domnului este una dintre cele mai vechi și mai importante sărbători creștine, cea care a adus acestora speranța mântuirii și a vieții veșnice, prin sacrificiul și Învierea Lui Isus Hristos.

Paștele catolic 2024 este celebrat cu mai mult de o lună înainte de Paștele Ortodox 2024, mai exact, în data de 31 martie, în timp ce Paștele Ortodox pică pe 5 mai.

De ce Paștele catolic și cel ortodox se sărbătoresc la date diferite

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține de două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu dată schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an.

Paștele Catolic și Paștele Ortodox pică în zile diferite, începând cu anul 1582, de când Biserica Catolică și cea Ortodoxă folosesc calendare diferite. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi. Acest calcul duce la o anumită periodicitate în diferența dintre Paștele ortodox și Paștele catolic.

Specific, după 2 sau 4 ani în care diferența este 0-1 săptămâni, urmează un singur an în care diferența este de 4 sau 5 săptămâni. Un astfel de exemplu îl reprezintă Paștele în 2013, 2016, 2021, 2024. Explicația este că, în acești ani, luna plină care cade după 3 aprilie este diferită de luna plină care cade după 21 martie.

Tradiții de Paștele catolic 2024

Cele mai importante momente din noaptea de Înviere sunt binecuvântarea focului în afara bisericii, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări, cântările speciale adresate lui Hristos, lecturile din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Învierii și împărtăşirea credincioşilor.

În duminica Paştelui, Papa Francisc celebrează, în fiecare an, prima sa mesă de Înviere, în Piaţa Sfântul Petru, de la Vatican, în faţa a mii de credincioşi. Suveranul Pontif va rosti în zeci de limbi tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „urbi et orbi”.

Există și multe tradiții și obiceiuri care nu au legătură cu cele religioase. În multe locuri, copiii pornesc la „vânătoare de ouă” pentru a găsi ouăle ascunse în case sau grădini. Apa de Paște este specială și de ea se leagă multe tradiții, în Transilvania fiind cunoscut obiceiul mersului „cu stropitul” sau „cu udatul”. Stropitul fetelor nemăritate este un obicei care se practică în multe dintre satele din Ardeal.

Stropitul este practicat, de regulă, de popoarele cu origine germanică. Acest obicei are loc şi în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii, Ostera. De aici vine şi denumirea Paştelui în germană, „Ostern”.

Printre alte obiceiuri de Paşte la catolici se numără dăruirea şi ciocnitul ouălor, tradiţii similare cu cele ale ortodocşilor. În Italia, în a doua zi de Paşte, se face un concurs cu ouă. În Germania, de Paşte se decorează casele cu ramuri înmugurite, cu flori şi cu salcie, iar copacii sunt împodobiţi cu ouă. Copiii se întrec în rostogolirea ouălor colorate prin grădină sau le ciocnesc, precum ortodocşii.

Tradiția ouălor ascunse de Paște

Se spune că această legendă este în strânsă legătură cu povestea tristă a unei femei sărmane, care nu își permitea să le cumpere și să le ofere dulciuri copiilor săi. Însă, pentru a-i înveseli pe cei mici, femeia a decorat ouă și le-a ascuns în grădină. A doua zi, copiii au văzut un iepure și au crezut că acesta este cel care a pus ouăle în grădină. De atunci, unul dintre obiceiurile copiilor este de a face în curte/grădină un cuib din frunze pentru ca iepurașul să-l umple cu ouă peste noapte.

Care este povestea iepurașului de Paște

Iepurele simbolizează pentru creștini fertilitatea, renașterea și bucuria naturii. Cea mai veche și cunoscută legendă despre iepurașul de paște o are în centru pe Eastre, zeița păgână a fertilității și a primăverii. Se spună că exista o pasăre vestită pentru glasul ei, iar zeița a găsit-o pe câmp la sfârșitul iernii, grav rănită. Zeița a reușit să o salveze și a transformat-o într-o iepuroaică cu darul de a face ouă. Drept mulțumire pentru că a salvat-o de la moarte, iepuroaica i-a decorat ouăle făcute și i le-a dăruit zeiței.

O altă legendă spune că iepurașul a devenit simbolul asociat cu sărbătoarea de Paște și își are originea în tradițiile păgâne. Obiceiul pare că a apărut pentru prima dată în Germania, în jurul anului 1500, deoarece acolo au apărut pentru prima dată prăjituri de zahăr în formă de iepuraș.