Cinci noi măsuri împotriva atacurilor de cord recomandate de medicii americani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Nivelul colesterolului poate deveni o problemă serioasă chiar de la o vârstă fragedă, avertizează cardiologii americani. Aceștia recomandă testarea colesterolului la copii între 9 și 11 ani.
Cuprins:
Testarea colesterolului de la o vârstă fragedă
Noile ghiduri arată că acumularea colesterolului începe devreme, iar monitorizarea periodică este esențială, în special pentru cei cu factori ereditari sau alte probleme cardiovasculare. Recomandările recente ale American Heart Association (AHA), publicate în „Journal of the American College of Cardiology” și citate de publicația Focus, subliniază necesitatea testării și gestionării mai stricte a valorilor colesterolului.
Din păcate, valorile crescute ale colesterolului sunt adesea ignorate până la apariția unor probleme evidente. Dacă tensiunea arterială, diabetul sau antecedentele familiale de infarct sau accident vascular cerebral intervin, riscul devine clar.
Noile ghiduri AHA indică faptul că acumularea de colesterol începe mult mai devreme decât se credea anterior. Cele cinci noi măsuri împotriva atacurilor de cord recomandate de medicii americani sunt: verificarea nivelul colesterolului încă din copilărie; calcularea riscului cardiovascular; reducerea LDL (lipoproteina cu densitate scăzută) cunoscută drept „colesterolul rău”; testarea unică a lipoproteinei(a); respectiv să nu supraestimați suplimentele alimentare.
Roger Blumenthal, președintele comisiei de elaborare a ghidurilor, subliniază: „Un nivel scăzut al LDL-colesterolului pe termen lung – la fel ca o tensiune arterială scăzută pe termen lung – oferă o protecție semnificativă împotriva infarctului sau accidentului vascular cerebral”.
AHA recomandă efectuarea unui profil lipidic pentru copii între 9 și 11 ani. Această abordare ajută la identificarea hipercolesterolemiei familiale, o tulburare ereditară care afectează aproximativ 1 din 250 de persoane în SUA. După această testare, valorile colesterolului ar trebui monitorizate periodic, începând de la 19 ani, cu verificări cel puțin o dată la cinci ani.
Pentru tinerii adulți cu LDL persistent peste 160 mg/dL (aproximativ 4,1 mmol/L) și antecedente familiale puternice de boli cardiovasculare, tratamentul medicamentos poate fi necesar mai devreme.
Calcularea riscului cardiovascular pe termen lung
O altă noutate din ghiduri este PREVENT-ASCVD, un calculator pentru estimarea riscului cardiovascular pe termen de 10 și 30 de ani. Este destinat adulților între 30 și 79 de ani și ajustează riscul pe baza unor date precum colesterolul, tensiunea arterială și vârsta. Noile praguri de risc sunt: - scăzut: sub 3% - limită: între 3% și 5% - moderat: între 5% și 10% - ridicat: peste 10%.
Pamela Morris, vicepreședintele comisiei AHA, explică: „Cu acest instrument de evaluare putem estima mai bine riscul cardiovascular folosind datele colectate în cadrul unui control anual”.
Reducerea LDL
Pentru majoritatea adulților, LDL-ul ar trebui să rămână sub 100 mg/dL (2,6 mmol/L). Însă pentru cei cu un risc cardiovascular de peste 10% în următorii 10 ani, ținta devine sub 70 mg/dL (1,8 mmol/L). Persoanele care au suferit deja un infarct sau un accident vascular cerebral trebuie să atingă valori sub 55 mg/dL (1,4 mmol/L).
„Cu cât LDL-ul este mai scăzut, cu atât protecția este mai bună, mai ales pentru cei cu risc crescut de boli cardiovasculare”, afirmă Pamela Morris.
Lipoproteina(a): o măsurare necesară
Ghidurile recomandă o testare unică a lipoproteinei(a) sau Lp(a) pentru toți adulții. Această valoare, determinată genetic, rămâne stabilă de-a lungul vieții și nu poate fi redusă semnificativ prin dietă sau exerciții.
Aproximativ 20% dintre persoane au valori crescute de Lp(a), iar riscul cardiovascular crește semnificativ la valori peste 50 mg/dL (125 nmol/L).
Suplimentele alimentare, un mit
Deși populația este tentată să utilizeze suplimente precum uleiul de pește, usturoiul sau curcuma pentru reducerea colesterolului, AHA avertizează că acestea nu au efecte dovedite.
Într-un studiu comparativ, un medicament statin a redus LDL-ul cu 35%, în timp ce suplimentele nu au avut rezultate măsurabile. Blumenthal subliniază: „Mulți pacienți evită medicamentele prescrise, dar folosesc produse nevalidate, care nu oferă siguranță și eficiență”.
Pentru prevenirea eficientă a bolilor cardiovasculare, este esențială utilizarea unor soluții bazate pe date medicale solide, nu pe produse cu efecte nesigure.
