Cazul ministrului Cîmpeanu lansează o modă în cultura lumii: orice autor își poate ceda sau vinde opera cuiva care o semnează și devine noul autor

Mihai Sadoveanu a lăsat „Hanul Ancuței” lui Mihail Sebastian, care l-a cedat, mai departe, societății comerciale care deține restaurantul cu același nume, de pe E85, pe stânga cum ieși din Nisiporești spre Fălticeni. Astfel, patronul cârciumii și hotelului „Hanul Ancuței” a devenit autorul oficial al romanului de 150 de pagini, corp 13, font Calibri. Acestea fiind posibile, multe lucruri magice s-au întâmplat mai apoi, pe tot globul. 

Mario Vargas Llosa a primit în dar dreptul de a semna el cărțile lui Gabriel García Márquez, care au fost retipărite cu numele noului autor, încheindu-se astfel o dezbatere care a încins vreme de decenii pasiunea cititorilor din toată lumea. Cel mai bun scriitor e cel care trăiește mai mult. Cel care poate să-și însușească operele intelectuale ale foștilor prieteni, deveniți dușmani și apoi șterși cu totul din istoria literaturii. 

E de mirare că nimeni nu s-a gândit până acum la această evoluție a artei, culturii și științei prin comasare, achiziție și concentrare, ca la marile companii: cine creează sau descoperă ceva poate să cedeze opera cuiva mai bine plasat, mai bogat, cu mai multe șanse la alegerile politice viitoare. „Anotimpurile” de Lucian Bode, sub intrepretarea lui „Doi și un sfert”, nu acesta-i viitorul?

Sigur că pot exista unele probleme minore de parcurs, ca acum două săptămâni, când Mircea Cărtărescu s-a trezit în cutia poștală cu o ofertă. Venea de la un agent care i-a propus ca pentru o sumă modică să devină autorul exclusiv al volumului „De la Bârca la Viena și înapoi”, al lui Adrian Păunescu. Vecinii susțin că refuzul a avut o eleganță imposibil de reprodus. 

De ce să vindem doar cărțile, nu și personajele?

Apoi s-a aflat că un fond de investiții, care deține mai mulți autori de succes, dar scăpătați între timp, s-a gândit să liciteze nu romanele, piesele de teatru sau lucrările academice în sine, ci personajele sau anumite formule chimice din ele. Vânzarea la bucată s-a dovedit excelentă din perspectiva Return on investment (ROI). 

Astfel, detectivul Harry Bosch, din cărțile polițiste ale lui Michael Connelly, a fost achiziționat, la pachet, de un cumpărător anonim din Dubai, care l-a cuplat imediat cu celebrul conte László Almásy din „Pacientul englez”, eroul lui Michael Ondaatje, un autor aflat în pragul lichidării de toamnă. Cumpărătorul ambelor personaje s-a semnat pe cartea rezultată, prima scrisă de el, care se anunță deja una din favoritele Man Booker Prize 2023. 

„Lumea copiată”

În ultimele zile, circulă zvonuri insistente că obiceiul de a deveni – cu acordul creatorului, bineînțeles – autorul a ceea ce a făcut altcineva nu doar că a devenit legală, dar se extinde ca fulgerul în tot felul de alte domenii. Există și gesturi, pur și simplu, frumoase, gratuite, venite din suflet, precum cel prin care agenții lui Diego Maradona i-au cedat lui Roger Federer, ca dar de retragere, golul înscris de argentinian cu mâna în meciul Anglia – Argentina de la World Cup 1986. 

Tot acest proiect inovativ poartă numele de „Lumea copiată”. Este noul titlu al unei mai vechi platforme de idei, semnate de profesorul de fizică Klaus Iohannis și pe care dascălul sibian a cedat-o, de Black Friday, colegului său de academie agricolă, Sorin Cîmpeanu, cel care a devenit astfel adevăratul autor. 

Lucrarea inițială se numea „România educată”, dar i s-au ras și numele, și urma. 

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE