Despre schimbările plănuite în educație: dacă profesorii nu sunt bine pregătiți și motivați, nu se va vedea nicio modificare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Duminică a fost ultima zi de consultare publică privind noile planuri-cadru pentru liceu. Deși mulți dintre actorii implicați promit „modernizare” și „inovare”, discuțiile se poartă în aceiași termeni de aproape 20 de ani și în același stil: pe fugă, târziu, pe ultima sută de metri, cu diferite grupuri de interese din zona educației - reprezentanți ai mediului de afaceri și asociații din sfera Bisericii Ortodoxe - decât cu experți reali, scrie Mihai Vasile, deținătorul unui masterat în educație și globalizare la Universitatea Cambridge, într-un comentariu publicat de site-ul Școala 9.
În septembrie anul acesta va intra în clasa a IX-a generația Legii Educației Naționale (LEN) din 2011. Sunt primii elevi care învață după regulile setate de reforma începută de Comisia Miclea în 2008 și formalizată prin Legea nr. 1/2011.
Sunt primii care au urmat învățământul primar de cinci clase (clasa pregătitoare și clasele I-IV), primii care au trecut prin evaluările de la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a, primii care ar fi trebuit să învețe după o programă interdisciplinară și să susțină un examen final de evaluare națională, de asemenea, interdisciplinar, complementat de un portofoliu educațional al fiecărui elev.
Învățarea interdisciplinară nu s-a întâmplat - multe nu s-au întâmplat din ce a fost propus prin LEN - iar evaluarea națională interdisciplinară a fost amânată în 2019, momentan fiind schimbată doar forma examenului.
Elevii vor primi un caiet cu mai multe pagini, în care vor completa direct răspunsurile sub cerință, față de clasicul model de până acum, când primeau o foaie cu subiectele și un set separat de foi veline. Conținutul probelor rămâne însă axat pe o singură disciplină.
Din 2012, Ministerul Educației a fost aproape constant într-o cursă contracronometru pentru a asigura că există o programă conformă noii legi pentru fiecare an și că elevii au manuale noi, conforme modificărilor.
Formarea profesorilor a venit abia recent, prin proiectul CRED, început în 2019 și încă în desfășurare, proiect ce nu formează însă decât 55.000 de cadre didactice, adică aproape un sfert din totalul cadrelor didactice din țară. În plus, acest program este destinat doar formării pedagogilor din ciclul primar și gimnazial.
În lipsa unor planuri cadru și programe școlare adaptate din timp, nici nu aveai cum să faci formare pentru profesorii de liceu.
Nu este de mirare, așadar, că abia la începutul lunii ianuarie a acestui an ministerul a pus în dezbatere publică noi propuneri pentru planurile-cadru pentru învățământul liceal. Așa cum nu e surprinzător nici faptul că ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat că cel mai probabil elevii din clasa a IX-a nu vor avea manuale anul școlar viitor mai devreme de decembrie.
Care sunt șansele să vedem o schimbare profundă în urma acestor noi planuri-cadru?
Răspunsul, în continuare, pe Școala 9. o platformă publicistică având ca temă educația, fondată și finanțată de BRD, dar scrisă de jurnaliști independenți.
