După Revelion, întoarcerea La Realitatea De Pe Televiziunile De știri. Aceleași Fețe, Aceleași Năravuri

Ce faci într-o astfel de dimineață caldă de ianuarie? După ce în seara precedentă, i-ai văzut la televizor pe Crețulescu, Ciutacu, Dumitrescu, Mănăstire, Botin, întorși pe „baricade”, cu aceiași invitați, analiști, comentatori, politicieni, „oameni de casă”, de parcă anul nu s-a schimbat, au rămas cu toții în studiouri, legați în găștile lor cu aceleași apucături, rutine, discursuri, generând dependența (toxică) ce le asigură punctele de rating. Nimic nou în noul an… Au lipsit Gâdea și Prelipceanu, păcat!, iar Tucă a fost în reluare, mare păcat pentru timpul pe care l-ai pierdut!

Cu ce-ai rămas după această primă întâlnire, în 2022, cu arhanghelii televiziunilor de știri? Va fi un an greu, foarte greu, lumea va fi plină de breaking news-uri catastrofice, nici nu-ți mai vine să te dai jos din pat, puneți o lumânare pe piept, televiziunile astea te-au îngropat (psihic), dar nu vor scoate bani din buzunar pentru coșciugul tău, pentru că n-ai să vezi pe vreun moderator asumându-și vreo responsabilitate pentru toate toxinele împrăștiate în fiecare seară.

Moderatorii iubesc poporul telespectator, chiar îl adoră în declarații (ipocrite) de fidelitate, nu-l omoară cu marea lor dragoste, iar în legislația audiovizuală nu este prevăzută vreo pedeapsă a radiodifuzorilor la moartea unui om din cauza intoxicării cu programe TV. Vina este a telespectatorului. Acel slogan celebru, „Te uiți și câștigi”, trebuie actualizat: „Te uiți și mori de plictiseală, de manipulare, de mizerii”. Ai ajuns să te uiți la aceste televiziuni nu ca să fii informat, ci ca să vezi cum ești manipulat, mințit și învrăjbit.

Recomandări

EXCLUSIV. O cunoscută cineastă franceză, Mia Hansen-Løve, despre lecția filmului său, recent lansat și în România: Când pierdem pe cineva, doliul înseamnă și dorința de a trăi, deci să nu ne simțim vinovați

Totuși, ce faci într-o dimineață însorită de ianuarie? Te duci în piață, nu ca să verifici ce-ai auzit aseară la televizor despre inflație, salarii și pensii, pentru că inflația care va fi în acest an, cu o singură cifră procentuală, spun unii analiști, sau cu două cifre, susțin alți analiști, nu umblă printre tarabe cu capul spart și nici câinii nu admit să alerge pe străzi cu ea în coadă.

Te-ai dus în piață și te plimbi liniștit printre tarabe, puțini cumpărători, puțini vânzători, puțină marfă, nici nu-ți vine să verifici prețurile, totuși, îți fixezi privirea pe un carton scris cu pixul: 5 lei o salată verde, 5 lei! Nu te speria, păstrează-ți spaima pentru următoarele zile ale anului, e plăcut să te miști în piața ta la începutul anului, pentru că este prima voastră întâlnire, ia-o ușor, cu răbdare și înțelegere, și în acest an te vei mișca aici, trăind echilibrul între cererea și oferta care vor forma (dicta?) prețurile la cartofi, ceapă, fasole… Parcă nu mai simți grijile apăsătoare, task-uri care încep să se adune, spaimele și îndoielile induse de lumea plină de breaking news-uri. Este liniștea de dinaintea furtunilor care vor veni. Să ții minte piața asta care se trezește odată cu tine!

Zărești un veșmânt negru printre tarabe. E preotul care a venit aseară în bloc și ți-a sfințit casa, în ajun de Bobotează! Instinctiv, te uiți la sacoșele care-i atârnă de mâini: ouă și ceapă. Bine, părinte! Pașii tăi se țin după preot, parcă ai vrea să-i spui ceva, cât ați dat pe ceapă, părinte?, vedeți că salata verde este 5 lei!, sper că de Paște să n-o cumpărăm cu 10 lei! Ce aiureli îți trec prin minte!

Recomandări

INTERVIU EXCLUSIV. Reputatul profesor ruso-american de economie Oleg Itskhoki spune că Europa și SUA au calculat greșit, lăsându-i lui Putin un miliard de euro pe zi

Îți amintești subit că trebuie să treci pe la biserică, să-ți cumperi un calendar de perete, ăsta e obiceiul casei, calendarul se ține pe peretele din bucătărie, nu pe smartphone. Îl lași pe preot în tihna pieței și te întorci la tihna ta. Parcurgi cu privirea fețele vânzătorilor. Sunt senine ca și cerul dimineții, au alungat stresul și încrâncenarea, nu mai mișună clienții turmentați din timpul sărbătorilor. Oamenii de la tarabe s-au dezmorțit, sunt dispuși la glume, la tachinări, așteptând să treacă ziua asta leneșă mai repede și să vină zilele pline, cu bani mai mulți, altă viață!

Te îndrepți spre casă. Ești mulțumit. Piața ta nu s-a schimbat. Este acolo unde ai lăsat-o anul trecut. La fel ca și televiziunile de știri, tot acolo, în grila de programe, cu aceiași moderatori, cu aceiași invitați. Așadar, nicio schimbare, nicio îngrijorare pentru anul care a început. Atât timp cât piața și telecomanda TV vor rămâne pe loc, lumea va fi mai bună cu tine. Să te mulțumești cu acest drum pe care poți să-l mai străbați, de la telecomandă la piață și-napoi…

În avizierul din holul blocului observi că a apărut o coală de hârtie, cu rânduri și coloane scrise mărunt. S-a afișat întreținerea! Pe noiembrie! Îți lipești ochii de geamul avizierului și cauți cu înfrigurare cât ai de plată. Clipești des, ca să-ți alungi usturimea ochilor, găsești cifrele pe care le cauți… Iarna va fi lungă.

După Revelion, întoarcerea la realitatea de pe televiziunile de știri. Aceleași fețe, aceleași năravuri

Știri mondene

Știri România