Noul obiectiv UE pentru creșterea competitivității și industrializare: sfârșitul Pactului Verde European?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Prioritățile UE se reorientează către competitivitate și autonomie strategică, reinterpretând, dar menținând agenda climatică, care devine o parte integrantă a relansării economice europene.
În anticiparea alegerilor europarlamentare, nu puțini au fost cei care au anunțat și chiar aclamat „inevitabila” abandonare a Pactului Verde European.
Numeroși comentatori și politicieni români anunțau triumfător sfârșitul ambițiilor de reducere accelerată a emisiilor de gaze cu efect de seră în Europa, socotindu-le nefaste, exagerate, chiar iraționale. Aceste aprecieri reflectau un val mai larg de contestare publică a unor măsuri climatice europene, în special cele cu un impact direct asupra cetățenilor. Cele mai relevante exemple sunt interzicerea vânzării de autoturisme noi cu motoare cu combustie internă din 2035 sau eliminarea centralelor pe gaze în locuințe din 2040.
Alegerile europarlamentare din iunie s-au organizat după o perioadă marcată de crize succesive, cu un impact profund asupra calității vieții cetățenilor, într-un an în care s-au remarcat protestele extinse ale producătorilor agricoli. Acest climat politic încordat reprezintă un contrast puternic comparativ cu precedentele alegeri, care aveau loc simultan cu mișcările sociale a sute de mii de tineri care solicitau accelerarea ambițiilor climatice în Europa.
Efectele contextului actual mai tensionat au fost evidente. Partidele de centru-dreapta și-au răcit în timpul campaniei retorica despre politicile climatice. În același timp, partidele extremiste, a căror prezență în Parlamentul European s-a consolidat, au adoptat o poziție puternic ostilă față de agenda climatică.
Cu toate acestea, marile familii politice europene și-au reafirmat la scurt timp după scrutinul europarlamentar susținerea față de țintele stabilite pentru 2030 și pentru atingerea neutralității climatice până la jumătatea secolului. Ca urmare a alegerilor este totuși probabilă modificarea unor măsuri, cum ar fi introducerea unor flexibilități pentru vânzarea autoturismelor cu combustie internă.
În ciuda unor astfel de amendamente punctuale, obiectivele climatice generale vor rămâne neschimbate, iar Pactului Verde European va intra într-o fază de implementare. Noul program politic al Ursulei von der Leyen leagă în mod direct aspirațiile de industrializare ale UE cu decarbonizarea până în 2050. Președintele reales al Comisiei Europene a anunțat în același document o propunere legislativă pentru stabilirea unei ținte de reducere de emisii cu 90% până în 2040.
Redefinirea priorităților europene către creșterea competitivității și întărirea autonomiei strategice nu contravine obiectivelor climatice, ci reprezintă o continuitate a acestora. Așa cum Pactul Verde European s-a dezvoltat dintr-o ramură a Uniunii Energetice, noul „pact pentru o industrie curată” se va clădi pe progresele Pactului Verde European.
Decarbonizarea, creșterea economică și competitivitatea vor deveni obiective inseparabile pentru Europa, după cum a declarat Maroš Šefčovič, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene. Chiar și Kurt Vandenberghe, directorul general al DG Clima, principala ramură a Comisiei Europene responsabilă pentru politicile climatice, a semnalat reinterpretarea Pactului Verde European drept o agendă de modernizare economică, și nu una predominant ecologică.
Competitivitatea devine strâns legată de ambițiile climatice, iar politicile europene adoptate în ultimii ani redefinesc deja regulile competitivității globale. Un exemplu elocvent vine din China, care în 2024 nu a mai aprobat nicio capacitate nouă de producție de oțel pe bază de cărbune. Decizia de concentrare a investițiilor exclusiv în cuptoare cu arc electric, o tehnologie cu emisii semnificativ mai reduse, ar putea fi cauzată de introducerea de către UE a sistemului de ajustare a prețului carbonului la frontieră. Acest mecanism protejează producătorii europeni de concurența importurilor din țări care nu impun un cost al emisiilor de dioxid de carbon asupra producători industriali similar cu cel din UE.
Continuitatea Pactului Verde European este evidentă în noua agendă strategică a UE pentru 2024-2029 stabilită de guvernele europene, care, pe fondul contextului geopolitic tensionat și al fricțiunilor comerciale, stabilește un pilon strategic pentru creșterea competitivității și prosperității europene. Finalizarea cu succes a tranziției este prezentată ca un aspect esențial al acestui obiectiv. Stimularea producției tehnologiilor curate și promovarea unei politici de tranziție justă pot crea locuri de muncă bine plătite pe întregul continent.
Redefinirea și recalibrarea obiectivelor europene va fi consemnată și în mult anticipatul raport al lui Mario Draghi, fostul premier al Italiei și președinte al Băncii Centrale Europene. Documentul, care va fi publicat cel mai probabil în această lună, va analiza motivele structurale din pricina cărora ritmul dezvoltării economice europene este inferior celui al Statelor Unite ale Americii sau al Chinei. Pe baza declarațiilor publice ale lui Draghi, se pot extrage trei concluzii-cheie despre viitorul politicii industriale în Europa.
În primul rând, tranziția digitală și climatică, esențială pentru relansarea economiei, va presupune costuri însemnate, care necesită noi resurse financiare și reorientarea cheltuielilor existente. Europa trebuie să își augmenteze capacitatea de a livra bunuri publice, să își extindă și întărească într-un ritm alert rețelele electrice și să reducă prețul energiei. Achizițiile publice vor avea un rol esențial în stimularea cererii pentru materiale cu o amprentă de carbon redusă produse în Europa.
În al doilea rând, se vor relansa conversațiile despre politica în domeniul concurenței. Companiile europene subdimensionate comparativ cu competitorii americani și chinezi vor întâmpina dificultăți în implementarea unor investiții de magnitudine. Dezvoltarea campionilor industriali europeni ar trebui însă să nu rezulte într-un impact negativ semnificativ asupra consumatorului. Susținerea dimensiunii sociale a proiectului european este așadar vitală pentru a reduce riscurile aferente relansării politicii industriale.
Nu în ultimul rând, politica comercială trebuie recalibrată, prin impunerea unor noi tarife pentru companiile extracomunitare care se angajează în practici comerciale neloiale și prin acordarea de subvenții pentru producătorii europeni. Draghi a semnalat însă într-un discurs recent că decalajul european este deja ireversibil în anumite sectoare, în care o politică comercială mai agresivă riscă să intre în conflict cu interesul consumatorului european.
Raportul lui Draghi și noua retorică europeană semnalează că în actualul context global Europa nu își mai permite o abordare naivă. Cu toate acestea, Europa va trebui să fie pragmatică în dezvoltarea politicii industriale. Subvențiile deja implementate de SUA și China vor contribui la reducerea costurilor mai multor tehnologii, de care Europa ar putea beneficia printr-o politică comercială atent calibrată. Sistemul social european, care trebuie protejat, dar și ritmul scăzut de creștere economică al ultimului deceniu, reduc spațiul fiscal pentru finanțarea politicii industriale în Europa. Așadar, identificarea avantajelor competitive, inclusiv ale României, devine esențială pentru a permite țintirea precisă a sectoarelor cu cel mai mare potențial de dezvoltare.
Dezavantajul structural al prețurilor energiei din Europa nu va putea fi complet depășit prin subvenții. O relocare parțială a unor ramuri energo-intensive către regiuni cu un mai bun potențial de energie curată va fi dificil de evitat, întrucât ar putea duce la o reducere semnificativă a costurilor pentru industrii precum cea siderurgică și chimică. Așadar, eforturile europene trebuie să se concentreze pe finalizarea tranziției climatice, pe identificarea sectoarelor și capacităților industriale strategice care sunt vulnerabile, dar și pe susținerea prioritară a dezvoltării producției cu valoare adăugată mare. Obiectivele climatice și creșterea competitivității vor fi realizate în tandem.
Dr. Mihnea Cătuți este director de cercetare-dezvoltare al centrului de idei românesc Energy Policy Group (EPG)
milli 21.07.2024, 16:36
Pactul verde s-a terminat cand s-a decis continuarea productiei de masini cu combustie interna, intr-un scenariu previzibil: 1.definirea euro 7 cu emisii similare cu euro 6 pentru ca producatorii auto sa se poata concentra pe productia de masini electrice. 2. continuarea productiei de masini cu motor termic si dupa 2035, care vor trebui sa consume combustibili "verzi". 3. probabil renuntarea la combustibilii verzi care genereaza mai mult co2 decat arderea petrolului.
Sfantul_Cuvios_Pafnutie 22.07.2024, 05:30
Păi da, luați măsuri heirupiste, care dau bine pentru mâna aia de țipători de profesie pe feisbuc (unii chemați chiar și la ONU să se schimonosească în fața întregii planete despre cum AM ÎNDRĂZNIT!!!!! să le furăm viitorul oferindu-le, măcar în anumite părți ale lumii, o copilărie în care nu au trebuit să moară la 10 ani sau să facă ce voia Becali de la Felix Voiculescu pe mâncare). Protecția mediului se face pentru mediu și pentru oameni, nu pentru laicuri pe feisbuc și tracțiune pe Insta.