Zi de zi, oră cu oră, minut cu minut, învățăm să ne urâm. Din păcate.
Nu ne-am născut pentru a-i iubi pe toți. Unii dintre noi nu ne-am născut capabili de a iubi.
Păcat.
Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne urâm. Deloc.
Am construit o țară nu ca afară, ci ca în afara noastră. În care tot ce nu ne place devine greșit.
Poate este. Poate nu.
Noi trecem.
Suntem aici pentru puțină vreme. La scara istoriei va părea că nici n-am trecut pe aici. Atât de insignifianți suntem.
Și atunci, de ce ne urâm? Nu că ar trebui să ne iubim, că nu se poate. Dar de ce ne urâm?
Noi nu suntem numere, noi suntem liberi! Suntem atât de vii! Atât de vii! Căci ziua în care renunțăm este ziua în care murim! Goodbye to Gravity, “The Day We Die“, august, 2015