Un nou deces din cauza eșecului antidrog. România se preface că nu înțelege de ce îi mor copiii

Nu se vorbește însă că exact asta se întâmplă de 23 de ani, odată cu Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri: zeci de mii de dosare penale care sufocă procurorii, dar și zeci de mii de condamnați. Deși în ultimii 10 ani, România a aplicat unul dintre cele mai dure regimuri antidrog de pe continent din punct de vedere legislativ, tot în acești ani, consumul tuturor drogurilor a crescut în medie cu 70%. Spre exemplu, deși magazinele de etnobotanice („legale”) s-au închis în 2012, consumul lor a crescut de 8 ori până în ziua de astăzi. 

Putem preveni morțile tinerilor care consumă droguri 

Realitatea evitată de „experții” M.A.I. este tocmai faptul că abordările atât de dure vor conduce întotdeauna la dezastre, simțite cel mai puternic în societate prin moartea copiilor. Aidoma tânărului decedat la festivalul SAGA de anul trecut, și moartea fetei din zilele acestea putea fi prevenită cu ușurință: dar nu prin închiderea ei în casă, interzicerea deplasărilor, controlul telefonului, percheziții corporale sau alte asemenea, nici prin arestarea prealabilă a „dealerilor” de 16 și 17 ani care i-au procurat substanța, nici a prietenului ei de 19 ani.

Moartea ar fi putut fi prevenită de un Stat care plasează consumul de droguri ca pe o problemă de sănătate publică, și nu una de control al instituțiilor de forță. E un fapt universal cunoscut că etnobotanicele apar și proliferează din cauza interzicerii drogurilor clasice, în special a canabisul. 

E, de asemenea, un consens criminologic că încercările de a terifia tinerii cu informații despre efectele negative ale drogurilor, a-i amenința cu pedepse penale ori chiar a-i aresta sau închide, nu vor preveni nici consumul, nici traficul de droguri. În schimb, vor determina trecerea către aceste substanțe obscure și deosebit de periculoase, precum etnobotanicele, și vor rezulta în morți tragice.

O soluție este mutarea Agenției Naționale Antidrog de la MAI la Ministerul Sănătății

România are opțiunea de a reorganiza complet Agenția Națională Antidrog, prin trecerea ei în cadrul Ministerului Sănătății, și înlocuirea campaniilor actuale care pot face mai mult rău decât bine, în campanii de informare oneste, care chiar pot preveni tragediile. E nevoie, de asemenea, de transferul resurselor de la Poliție, Jandarmerie și Procuratură strict către Ministerul Sănătății și Ministerul Tineretului. Concomitent, abandonarea pedepselor penale pentru posesia în vederea consumului de droguri clasice/organice, în special canabisul, ar scădea considerabil consumul de etnobotanice. 

Trecerea deplină spre modelul de gestionare a consumului prin modelul sănătății publice și redirecționarea atenției către elita crimei organizate constituie singura opțiune care chiar va da rezultate pozitive, în timp ce orice înăsprire a regimului dur împotriva consumatorilor, care e deja aplicat de zeci de ani, va genera morți și dezastre în continuare. 

Când vor exista corturi de testare a drogurilor (și nu de testare a persoanelor), centre de informare, consiliere și, pentru consumatorii problematici, de reabilitare, în loc de centre de detenție, audiere și încarcerare, alături de bannere despre consumul responsabil în loc de afișe despre închisoare, atunci vom combate și preveni cu adevărat efectele nocive ale consumului.

În ceea ce privește traficul, acesta trebuie combătut în principal prin stoparea marilor traficanți care operează cu tone de droguri, în locul concentrării aproape exclusive asupra tinerilor aghiotanți, rezultând astfel că peste 80% din rechizitoriile dosarelor DIICOT sunt pentru cantități de substanță mai mici de 5 grame.

Statul român trebuie să recunoască adevărul

Un Stat responsabil recunoaște că milioane de tineri români au consumat droguri ilegale cel puțin o dată și că se impune înlocuirea pedepselor cu informații, abandonarea stigmei în favoarea incluziunii și renegarea modelului de justiție penală pentru modelul de sănătate publică, după recomandările Consorțiului Internațional pentru Politica Drogurilor și Comisiei Globale pentru Politica Drogurilor. Altfel, vom continua cel puțin încă 23 de ani să asistăm la moartea copiilor, indiferent de câți bani și câte resurse investim în poliție și închisori. 

Știința e concludentă, avem dovezile și studiile necesare pentru a ști că modelul punitiv și prohibiționist pe care tot mizăm pur și simplu nu funcționează – dar, mai ales, știm ce trebuie făcut pentru redresarea situației; totul ține acum de societate și de decidenții politici să înțeleagă și să recunoască aceste realități, iar apoi să acționeze în consecință în favoarea viitorului țării.

Țările care aleg pedeapsa cu moartea pentru posesia de droguri

P.S. În ciuda prejudecăților cum că unele țări gestionează mai eficient consumul și/sau traficul de droguri prin aplicarea pedepsei cu moartea, acest fapt este cât se poate de fals. În nicio perioadă istorică sau modernă și în niciun context geografic, din epoca iluministă și până în ziua de astăzi, nu s-a demonstrat că pedeapsa cu moartea are vreun efect descurajant de orice natură. Din contră, tocmai țări precum Arabia Saudită care impun execuții, ce a devenit supranumită „capitala drogurilor din Orient”.

Pedeapsa cu moartea, pe lângă faptul că este o încălcare flagrantă a convențiilor internaționale, nu descurajează nici terorismul, nici traficul de droguri, nici omorurile. În schimb, condamnă proporții semnificative de oameni, ulterior dovediți inocenți, și omoară disproporționat și dinadins străini pe motive politice, minorități naționale, persoane sărace, ori cu dizabilități.

Foto: 123rf

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE