Dr. Constantin Borș, Clinica Prevencia: Auzi mai slab, te doare urechea sau respiri greu pe nas? Când simptomele merită evaluate de ORL
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Televizorul trebuie dat puțin mai tare. În restaurant înțelegi greu ce spun ceilalți. O ureche pare mai „slabă” decât cealaltă. Sau poate te doare urechea de câteva zile și ai presupus că va trece singură.
Alți pacienți ajung la ORL pentru o problemă aparent complet diferită: respiră greu pe nas de săptămâni întregi și folosesc aproape zilnic spray-uri nazale.
Urechea, nasul și gâtul pot produce simptome foarte frecvente, iar multe dintre ele sunt temporare și fără consecințe importante.
Problema apare atunci când simptomele persistă, se repetă sau se modifică.
Dr. Constantin Borș, medic primar ORL în cadrul Clinicii Prevencia, explică de ce scăderea auzului, durerea de ureche și obstrucția nazală persistentă nu ar trebui tratate toate după aceeași logică.
Auzi, dar nu mai înțelegi la fel de bine
Scăderea auzului nu începe întotdeauna prin senzația evidentă că „nu mai aud”.
Primele schimbări pot fi subtile.
- îi rogi mai des pe ceilalți să repete;
- televizorul trebuie dat mai tare;
- auzi vocea, dar nu înțelegi bine cuvintele;
- conversațiile devin mai dificile în locurile zgomotoase;
- auzi mai slab la telefon cu una dintre urechi;
- începi să urmărești mai atent buzele interlocutorului;
- familia îți spune că nu mai auzi la fel de bine.
Uneori pacientul se adaptează atât de treptat încât cei din jur observă problema înaintea lui.
Termenul medical pentru scăderea capacității de a auzi este hipoacuzie.
Nu toate pierderile de auz sunt la fel
Scăderea auzului poate avea cauze foarte diferite.
Unele sunt relativ simple și pot fi tratabile, cum este un dop de cerumen.
- urechea medie;
- timpanul;
- oscioarele urechii;
- urechea internă;
- nervul auditiv;
- expunerea îndelungată la zgomot;
- înaintarea în vârstă;
- anumite medicamente;
- alte afecțiuni.
De aceea, propoziția „aud mai slab” nu stabilește un diagnostic.
Primul lucru este să se determine dacă există într-adevăr o pierdere a auzului și ce tip de problemă o produce.
Clinica Prevencia explică separat cauzele hipoacuziei și investigațiile care pot fi necesare atunci când auzul începe să scadă.
O singură ureche sau ambele?
Este o informație importantă.
Scăderea progresivă și relativ simetrică a auzului la ambele urechi poate avea un context diferit față de o problemă care afectează predominant o singură ureche.
- unilaterală;
- asimetrică;
- asociată cu țiuit persistent într-o singură ureche;
- asociată cu vertij;
- care se agravează rapid
poate necesita o evaluare mai atentă.
Nu înseamnă automat existența unei boli grave.
Dar tiparul ajută medicul să decidă ce investigații sunt justificate.
Când scăderea auzului devine o problemă urgentă
Există o diferență majoră între:
„aud ceva mai slab de câțiva ani”
și
„ieri auzeam normal, iar astăzi o ureche este mult mai slabă”.
O pierdere bruscă a auzului nu trebuie tratată automat ca un dop de cerumen sau ca o ureche rămasă înfundată după răceală.
Dacă auzul s-a redus clar în câteva ore sau zile, este necesară evaluare medicală rapidă.
Ghidurile NICE consideră pierderea brusc instalată în maximum trei zile, fără o cauză evidentă la nivelul urechii externe sau medii, o situație care necesită evaluare specialistă rapidă.
Nu este obligatoriu să existe durere.
Uneori pacientul spune doar:
„M-am trezit cu urechea înfundată și nu mai aud la fel.”
De ce nu trebuie presupus automat că este cerumen
Dopul de cerumen este foarte frecvent și poate produce:
- senzație de ureche blocată;
- scăderea auzului;
- uneori tinitus;
- disconfort.
Dar aceleași simptome pot apărea și în alte probleme.
Examinarea urechii permite medicului să vadă dacă există:
- cerumen;
- inflamație;
- secreții;
- modificări ale conductului auditiv;
- modificări ale timpanului.
Abia după această etapă poate fi decisă conduita potrivită.
Bețișoarele pot înrăutăți problema
Încercarea de a curăța profund urechea cu bețișoare poate împinge cerumenul mai aproape de timpan.
În plus, obiectele introduse în conduct pot provoca:
- iritații;
- leziuni;
- sângerare;
- perforație în anumite situații.
Dacă urechea este înfundată și cauza nu este cunoscută, este mai sigur să fie examinată decât să fie „curățată” agresiv acasă.
Durerea de ureche nu înseamnă întotdeauna otită
Durerea poate proveni chiar din ureche.
Printre cauze se pot afla:
- otita externă;
- otita medie;
- traumatismele;
- modificările de presiune;
- inflamația locală.
Dar uneori durerea percepută în ureche poate proveni din altă zonă.
Pot exista probleme la nivelul:
- gâtului;
- dinților;
- articulației temporo-mandibulare;
- altor structuri din apropiere.
De aceea, tratamentul repetat cu picături pentru ureche fără examinare nu este întotdeauna soluția corectă.
Când durerea merită evaluată mai repede
Este importantă evaluarea dacă durerea:
- persistă;
- este intensă;
- se asociază cu febră;
- există secreții din ureche;
- apare o modificare a auzului;
- există umflare în jurul urechii;
- simptomele se agravează.
O durere care revine frecvent trebuie de asemenea clarificată.
Secreția din ureche este un semn important
Lichidul care apare în conductul auditiv poate avea mai multe explicații.
Poate exista:
- inflamație;
- infecție;
- perforație de timpan;
- alte probleme.
Contează:
- aspectul secreției;
- mirosul;
- existența durerii;
- febra;
- modificarea auzului;
- durata.
Secreția persistentă nu ar trebui tratată luni întregi doar cu picături cumpărate din farmacie.
Dar dacă problema este nasul?
ORL nu înseamnă doar ureche.
Nasul înfundat este unul dintre cele mai frecvente simptome.
Poate apărea în:
- viroze;
- rinită alergică;
- inflamații nazale;
- sinuzită;
- deviație de sept;
- polipi nazali;
- alte probleme.
În timpul unei răceli este normal ca nasul să fie blocat temporar.
Mai importantă este obstrucția care:
- persistă;
- revine frecvent;
- afectează somnul;
- este predominant pe o singură parte;
- se asociază cu secreții persistente;
- se asociază cu durere facială sau alte simptome.
Spray-ul nazal nu trebuie folosit la nesfârșit
Există mai multe tipuri de spray-uri nazale, cu mecanisme și indicații diferite.
O problemă frecventă este utilizarea prelungită a unor decongestionante nazale.
Acestea pot oferi rapid senzația că respirația se îmbunătățește.
Dar utilizarea peste perioada recomandată poate favoriza reapariția sau accentuarea congestiei.
Pacientul ajunge să spună:
„Fără spray nu mai pot respira deloc.”
În această situație trebuie evaluată și cauza pentru care nasul rămâne blocat.
Nasul înfundat poate afecta și urechea?
Da.
Urechea medie comunică cu regiunea din spatele nasului prin trompa lui Eustachio.
Aceasta ajută la egalizarea presiunii.
În timpul unei răceli sau al unei inflamații nazale, funcția trompei poate fi afectată și pot apărea:
- presiune în ureche;
- pocnituri;
- senzație de ureche înfundată;
- uneori modificarea temporară a auzului.
De aceea, simptomele nazale și cele auriculare pot apărea împreună.
Când este utilă audiograma
Audiograma este testul prin care se evaluează capacitatea de a auzi sunete la diferite frecvențe și intensități.
Poate fi indicată dacă există:
- scădere percepută a auzului;
- diferență între cele două urechi;
- tinitus;
- alte simptome auditive.
Rezultatul poate ajuta medicul să stabilească dacă pierderea este predominant:
- de transmisie;
- neurosenzorială;
- mixtă.
Nu orice pacient care vine la ORL are nevoie automat de audiogramă.
Indicația depinde de simptome și de examinare.
Ce se întâmplă la consultația ORL
Consultația începe cu istoricul simptomelor.
Medicul poate întreba:
- când a început problema;
- dacă afectează o singură ureche sau ambele;
- dacă auzul s-a modificat brusc sau lent;
- dacă există durere;
- secreții;
- țiuit;
- amețeală;
- infecții recente;
- expunere la zgomot;
- probleme nazale.
Urmează examinarea ORL.
În funcție de ceea ce constată, medicul poate decide dacă sunt necesare:
- evaluarea auzului;
- alte teste ORL;
- investigații imagistice;
- evaluarea unei alte specialități.
CT-ul sau RMN-ul nu sunt necesare pentru orice simptom ORL
Un pacient care aude mai slab nu trebuie trimis automat la RMN.
La fel, un pacient cu nas înfundat nu are automat nevoie de CT al sinusurilor.
Investigațiile imagistice sunt utile în anumite situații, dar trebuie alese după:
- simptome;
- examen;
- rezultatele testelor auditive;
- suspiciunea clinică.
Altfel există riscul de a face investigații care nu schimbă conduita medicală.
Când trebuie mers direct la urgență
Consultația ORL programată nu este traseul potrivit dacă apar anumite simptome acute severe.
Evaluarea rapidă este importantă în special în cazul:
- pierderii bruște importante a auzului;
- traumatismelor severe;
- dificultății importante de respirație;
- sângerării care nu se oprește;
- simptomelor neurologice acute;
- stării generale care se deteriorează rapid.
Dacă pierderea auzului apare împreună cu asimetrie facială, slăbiciune, amorțeală sau tulburări de vorbire, este necesară evaluare medicală imediată.
Consultațiile ORL pot fi accesate prin CAS
În cadrul Clinicii Prevencia, pacienții asigurați pot accesa consultații ORL prin CAS, cu bilet de trimitere și conform condițiilor aplicabile.
Specialitatea ORL este disponibilă în Clinica Prevencia Alunișului din Sectorul 4, unde sunt disponibili trei medici ORL.
În cadrul specialității sunt listate prin CAS, în funcție de indicația medicală și condițiile aplicabile, inclusiv servicii precum:
- audiograma;
- examinarea ORL cu mijloace optice;
- toaleta auriculară;
- anumite proceduri ORL;
- probe de repoziționare vestibulară.
Nu înseamnă că fiecare pacient are nevoie de toate aceste proceduri.
Medicul stabilește ce este justificat după consultație.
Ce să aduci la consult
Dacă ai fost evaluat anterior, pot fi utile:
- audiograme;
- timpanograme;
- CT sau RMN efectuate anterior;
- scrisori medicale;
- lista tratamentelor;
- informații despre operații ORL anterioare.
Este util să poți spune și:
- de când auzi mai slab;
- dacă problema este unilaterală;
- dacă ai fost expus la zgomot;
- dacă există tinitus;
- dacă simptomele sunt permanente sau fluctuează.
Ideea importantă
Multe simptome ORL sunt banale și trec fără consecințe.
Dar există câteva situații în care nu este bine să așteptăm luni întregi:
auzul începe să scadă;
durerea de ureche persistă sau revine;
apar secreții;
nasul rămâne blocat săptămâni întregi;
sau
simptomele se modifică brusc.
Evaluarea ORL poate diferenția o problemă simplă, precum cerumenul sau o inflamație temporară, de situațiile care necesită investigații sau tratament specific.
În cazul unei pierderi bruște a auzului, timpul contează: nu presupune automat că urechea este doar înfundată și nu amâna evaluarea.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
