Modificările „corecte politic” aduse unei cărți de Roald Dahl au stârnit dezbateri la nivel global. „Lăsați copiii să fie expuși la rasism, să știe că există”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Augustus Gloop din volumul „Charlie și Fabrica de Ciocolată” este descris drept „enorm” într-o nouă ediție. Aceasta se numără printre modificările făcute de editorii din Marea Britanie ai cărților lui Roald Dahl, în parteneriat cu o organizație care promovează incluziunea, scrie Școala 9. Acest lucru a provocat numeroase reacții atât în presă, cât și pe rețelele sociale cu privire la această formă de „cenzură”, cum o numește, de pildă, scriitorul Salman Rushdie.
Cuprins:
Roald Dahl este unul dintre cei mai populari autori pentru copii și adolescenți, inclusiv în România. Editura Puffin, ce ține de Penguin, a hotărât, în contextul în care scoate ediții noi, să rescrie paragrafe din cărțile autorului britanic, pentru ca niciun copil să nu se simtă jignit în timpul lecturii. „Să se bucure cu toții în continuare” de poveștile lui Dahl, argumentează editorii.
Proiectul editorial se desfășoară în Marea Britanie printr-o colaborare cu un ONG axat pe incluziune, potrivit The Guardian. Editorii din Franța, scrie Edupedu, și-au exprimat deja dezacordul cu privire la astfel de modificări.
În edițiile revizuite, personajul Matilda din cartea omonimă, publicată inițial în 1988, nu mai citește operele lui Rudyard Kipling, autorul „Cărții junglei” - recunoscut în prezent drept rasist și susținător al colonialismului -, ci pe cele ale lui Jane Austen, considerată azi feministă.
Augustus Gloop, din „Charlie și fabrica de ciocolată” (1964) nu mai e „gras”, ci „enorm”. Iar în unele paragrafe au fost adăugați termeni neutri din punct de vedere al genului: „bărbații mici”, au devenit „oameni mici”.
Mai mulți scriitori au criticat aceste schimbări. „Roald Dahl nu a fost un înger, dar asta e o cenzură absurdă”, s-a exprimat Salman Rushdie de curând pe Twitter, mai menționează Școala 9.
„Lăsați copiii să fie expuși la rasism, să se indigneze, să știe că există”
În România au apărut, de asemenea, reacții pe rețelele de socializare. „Dacă s-ar fi făcut asta cu toată literatura, n-am mai avea nicio idee ce au vrut să spună autorii de acum mai multe secole. N-am mai avea niciun acces la scrierile mai vechi de câteva decenii, maxim un secol, fiindcă ar fi mult prea deformate de «adecvări» succesive la noile valori”, a scris o profesoară pe Facebook.
Un bărbat a precizat că e important să afle copiii că există rasism în lume: „Ce nu pricepeți e că nu puteți feri copiii de rasism decupându-l din cărți. Rasiștii din lumea reală nu prea citesc. Dar copiii ne-expuși la rasism se vor lovi de el frontal fără a bănui că există. Lăsați copiii să fie expuși la rasism, să fie ultragiați de acesta, să se indigneze, să știe că există. Altfel nici n-or să înțeleagă cu ce au de luptat”.
Precauția tuturor
Un articol din publicația The Conversation ridică niște întrebări relevante referitor la acest subiect. Dacă în cazul literaturii pentru adulți e firesc să reacționăm când sunt modificate cuvintele autorului, ar trebui să procedăm la fel și în ce privește cărțile pentru copii? „Sau acceptăm că ficțiunea pentru copii ar trebui tratată diferit, pentru că are un rol de inițiere a acestora în lumea contemporană?”, se întreabă autoarea, profesoară de studii literare la o universitate din Australia.
Eliminarea unor cuvinte „nepotrivite” pentru vremurile trăite nu este o noutate. Thomas Bowdler a publicat operele Shakespeare prin 1807, după ce a scos, de exemplu, referințele la pedepsele corporale. Iar acele ediții, precizează autoarea The Conversation, s-au studiat în școli pe tot parcursul secolului al XX-lea.
Dincolo de cenzura evidentă a romanelor lui Dahl, scrie ea, există mai multe straturi de cenzură cu impact asupra producției tuturor cărților pentru copii.
„Autorii de cărți pentru copii știu că un anumit conținut și limbaj vor împiedica publicarea cărții lor. Editorii sunt conștienți de faptul că subiecte controversate, cum ar fi sexul și identitatea de gen, pot duce la excluderea cărților din biblioteci și din programele școlare sau la proteste. Bibliotecarii și profesorii pot refuza să selecteze cărți din cauza potențialului de contestare sau din cauza propriilor convingeri politice”, explică autoarea.
Chiar Dahl a schimbat niște personaje din cartea lui în 1973
De-a lungul timpului, s-a sugerat sau s-a încercat rescrierea unor cărți ale lui Dahl. El însuși a revizuit „Charlie și fabrica de ciocolată” la aproape zece ani de la publicare. S-a întâmplat în urma unor presiuni din partea Asociației Naționale pentru Promovarea Persoanelor de Culoare din SUA și ale unor editori de cărți pentru copii.
În versiunea originală, Oompa Loompas erau „un trib de pigmei miniaturali” pe care Willy Wonka i-a „adus din Africa” să lucreze în fabrica lui și pe care-i plătea doar în boabe de cacao.
Dahl a negat atunci că romanul i-ar fi descris pe oamenii de culoare în mod negativ, însă a revizuit cartea și a schimbat personajele, povestește autoarea The Conversation. Oompa Loompas au devenit, astfel, locuitorii din „Loompaland”, cu „părul brun-auriu” și „pielea alb-rozalie”.
Articolul complet, pe Școala 9.
CRH_RO 26.02.2023, 20:59
Traim intr-o lume cretina care neaga realitatea. Daca cineva e gras, nu poti sa ii zici ca e gras, trebuie sa foloseti un cuvant predefinit care sa nu il jigneasca, daca e negru nu poti sa ii zici ca e negru...Asa tampenie nu se poate defini in cuvinte. Daca e evreu si ii zici evreu e rasisim. Mama mea chiar ca e sfarsitul lumii :))
dinozaur2001 27.02.2023, 08:39
Politicaly carect a devenit o ciuma a acestui veac care duce pe directia general dorita de a obtine oameni tapiti , idioti, infricosati si usor de condus