Salariile Mai Bune Pentru Profesori îmbunătățesc Rezultatele Elevilor, Dar Altceva Are Un Impact Mai Mare. Analiza Amplă A Unui Expert în Educație

„Ceea ce contează cel mai mult este un început bun de școlarizare și calitatea conducerii școlii”, este una dintre concluziile capitolului Școala și societatea, din noul volum al expertului internațional în educație John Hattie.

Influențele școlare care contează cel mai mult se referă la „ceea ce se întâmplă în cadrul unei școli, mai degrabă decât la structuri, orare sau tipuri de școli. Ceea ce contează este mai puțin legat de diferențele dintre școli și mai mult de cele din interiorul acestora”, a extras din carte și profesorul Constantin Lomaca pentru Școala 9.

Salariile mai bune pentru profesori îmbunătățesc rezultatele elevilor, dar altceva are un impact mai mare. Analiza amplă a unui expert în educație — Expertul în educație John Hattie

Ceva care confirmă cele găsite de multe alte studii de-a lungul anilor este despre remunerarea profesorilor pe diverse criterii de performanță: „Constatăm că agregarea rezultatelor din diferite studii, din diferite contexte culturale, economice și politice sugerează că remunerarea stimulativă, așa cum susțin susținătorii remunerării pe merit, oferă o strategie promițătoare pentru a îmbunătăți rezultatele la testele elevilor”.

Recomandări

Discursul regelui Charles și muștruluiala președintelui Iohannis

„Dar mărimea efectului salariilor bune ale cadrelor didactice a fost de doar 0,05. Da, semnificativ din punct de vedere statistic, diferit de zero, dar atât de mic încât nu merită să ne facem griji”, concluzionează Lomaca.

Un factor-cheie în dezvoltarea unui climat pozitiv în clasă este coeziunea clasei, „sentimentul că toți (profesori și elevi) lucrează pentru a obține câștiguri în materie de învățare. Coeziunea clasei include orientarea spre obiective, relațiile interpersonale pozitive și sprijinul social”.

Care este rolul profesorului în învățare

„Climatul clasei trebuie să fie văzut de elevi ca fiind echitabil, condus de un profesor care, în opinia lor, le poate îmbunătăți învățarea, are așteptări mari de la succesul fiecărui elev, își arată abilitățile, lucrează rapid pentru a suprima problemele perturbatoare, are un scop clar și dă dovadă de abilități excelente de ascultare.”

Se subliniază credibilitatea profesorului ca fiind unul dintre cei mai influenți factori asupra învățarii (nu că nu știam, dar acum e confirmat, din nou, de zeci de studii), efectul este de 1,09.

De reamintit că o influență cu efect de peste 0,40 este bună iar peste 0,60 este considerată excelentă pentru învățare. Tot la cele foarte importante intră și claritatea profesorului, așteptările sale și… microteaching.

Recomandări

Cât înseamnă, pe an, creșterea salariilor cerută de profesori? Un submarin comandat de România din Franța sau „taxa de solidaritate” pe care n-au mai plătit-o companiile din energie

„Cea mai cea” rămâne „eficacitatea colectivă a profesorilor” (efect de 1,34). Iar acest lucru este definit de încrederea membrilor unui grup în capacitățile comune de a organiza și de a executa acțiunile necesare pentru a produce anumite niveluri de realizare a scopurilor propuse.

Curriculum și „efectul Matei”

La subcapitolul de Citire, Hattie afirmă că „Oricare ar fi cele mai bune metode, dacă elevii nu își dezvoltă suficient de mult simțul cititului până la mijlocul școlii primare, ei sunt împiedicați să învețe în alte programe școlare”, făcând apoi referire directă la ceea ce este cunoscut în literatura de specialitate ca fiind efectul Matei (the Matthew effect). Acesta se referă la ideea că elevii care citesc bine, citesc mai mult, ceea ce îi face să devină cititori și mai buni. În schimb, cei ce citesc mai slab se feresc să citească, ceea ce are un impact negativ asupra creșterii capacității lor de lectură. Acest lucru face ca decalajul dintre cititorii buni și cei slabi să se mărească.

Mai mult „dacă până la vârsta de 8 ani, elevii nu dobândesc suficiente conținuturi, competențe și idei relaționale pentru a interpreta noile informații primite, atunci decalajele dintre ei vor crește semnificativ”.

Recomandări

Președinta Maia Sandu nu l-a lăsat pe Viktor Orban să-i pupe mâna. Alte trei momente inedite de la summitul desfășurat în Republica Moldova

Termenul de „Efectul Matei” a fost introdus în literatura despre educție de H.J. Walberg și S.L. Tsai în 1983 în articolul „Matthew effects in education” din American Educational Research Journal, 20, 359-373, iar K.E. Stanovich (1986) a fost cel care l-a folosit pentru a descrie modul în care, la citire, elevii care încep bine tind să continue să facă acest lucru, în timp ce cei care nu încep bine au puține șanse să recupereze.

Nu numai că nu recuperează, dar, potrivit lui Stanovich, va exista un decalaj tot mai mare între cei care încep mai greu și cei care încep mai repede, pe măsură ce își continuă activitatea școlară. Termenul de „efectul Matei” a fost inspirat de citatul biblic „Căci tot celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel ce n-are şi ce are i se va lua” (Matei, XXV:29).

Se mai menționează importanța vocabularului și a programelor de percepție vizuală a literelor sau a cuvintelor.

Hattie aduce ceva interesant în discuție și anume felul în care copiii învață să scrie de mână. Scrisul de mână este foarte important dar nu contează cum învață să scrie de mână: „predarea scrisului de mână prin intermediul tehnologiei (0,85 efect) a dus la îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește lizibilitatea”.

Analiza completă, pe Școala 9.