INTERVIU LIBERTATEA | Petre Panescu despre CRISTI CHIVU: «Taică-su a dat o bere că l-am primit lângă noi»

Libertatea: “Bre, nea Nelule, eşti nebun cu ăsta, vrei să ne omori? Noi am muncit ca să ajungem în Divizia A şi acum vrei să retrogradăm? Să vezi ce lucrătură îţi facem noi matale dacă îl bagi p-ăsta! Lasă-l să mai stea puţin pe la juniori”. Vă mai aduceţi aminte de vorbele acestea?

Petre Panescu: Ha-ha-ha! Sunt vorbele mele spuse “părintelui” Sdrobiş, care ne era antrenor, dar totul e, de fapt, o snoavă. Ca să terminăm odată, n-am avut şi n-am nici o adversitate faţă de Chivu. De fapt, în 1999, Cristi a debutat cu mine alături, el – fundaş stânga, eu – stoper, la jocul de la Bacău, pe care l-am câştigat. Apoi am pierdut la Oneşti, tot cu noi doi în formaţie. M-am accidentat înainte de meciul cu Rapid, la antrenament a intrat în mine Ciucur. Nu mă refăcusem complet, era un meci mai simplu, cu CSM Suceava, şi vine Sdrobiş la mine: “Petre, nu te supăra, stai tu pe margine, să-l văd şi p-ăsta micu!”. Mai târziu, m-am reaccidentat şi asta a fost, a rămas Chivu acolo. Nu m-a scos din echipă, dar i-a picat bine accidentarea mea. Totuşi, nu regret: măcar m-a schimbat un fotbalist, nu un ciuruc, că mai erau pe acolo şi d-ăştia…

Cum era Cristi atunci?

Ei, l-am luat lângă noi! El a fost adus de la CSŞ Reşiţa. Mircea, taică-su, Dumnezeu să-l ierte, a dat şi-o bere că l-am primit lângă noi. Cristi era respectuos, educat, fără fiţe, dar tot a primit botezul, nu mai ştiu, s-a tuns chilug parcă! A prins şi o echipă bună, tocmai promovaserăm, asta şi graţie golurilor mele. Eram mai mare, iar pe final eram aruncat în atac, dădeam bine cu capul, o băgam în aţe.
Chivu (dreapta), în tricoul lui CSM Reşiţa, pregătindu-se să fie introdus pe teren de tatăl lui, Mircea

Aţi urmărit traseul?

Da, şi cât a jucat a jucat bine faza defensivă. N-a fost cum e stelistul Latovlevici azi, îl uită Dumnezeu în atac, când, pe fişa de post scrie că e fundaş. A câştigat trofee şi la Ajax, şi la Roma, mai ales la Inter. Dar a dat cam puţin naţionalei! E drept, a fost sâcâit şi de accidentări, dar s-a supărat degeaba şi pe ziarişti, nu? Trebuie să ai echilibru, atenţie, presa te urcă, presa te coboară.

S-a scris că a căzut pe nişte scări când s-a lovit la degetul acela păcătos, care îi face şi azi probleme…

Ştiu că s-a scris, dar nu s-a verificat niciodată! Important e să nu faci precum Chiricheş, care a căzut lat de la băutură. Uite, chiar dacă pe vremea mea nu erau paparazzi, eu n-am făcut aşa ceva în viaţa mea…
Chivu (medalion) a jucat pentru CSM Reşiţa în perioada 1996-1998, fiind coleg cu Petre Panescu (rândul de sus, al doilea din stânga)

Poate fi Chivu impresar sau să lucreze în federaţie?

Poate face treabă oriunde, a primit educaţie afară, nu-i plac jumătăţile de măsură. Deşi, dacă mă gândesc bine, pe noi, cei de la juniorii Reşiţei, ne-a cam uitat. Era la Ajax, ne-a dat ceva echipament, apoi s-au supărat el şi mama lui nu ştiu de ce! Ulterior am înţeles că a cumpărat iarbă pentru stadionul cu teren sintetic din Valea Domanului, dar nu s-a pus ce a adus.

• 50 de meciuri a purtat Chivu banderola de căpitan, din 75 de partide la naţională (doar Hagi are mai multe: 65)

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE