Judecătoarea Terceanu şi Victor Becali rămân în arest. Borcea, urmărit penal
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Judecătoarea Geanina Terceanu şi Victor Becali rămân în arest preventiv, după ce instanţa supremă a respins contestaţia judecătoarei, acuzată că a luat mită pentru a da o soluţie de achitare în dosarul Transferurilor, iar Becali şi-a retras contestaţia, informează mediafax.ro.Decizia instanţei supreme este definitivă.Geanina Terceanu şi fraţii Ioan şi Victor Becali au fost arestaţi, pe 20 noiembrie, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la solicitarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care o acuză pe judecătoare că a luat 220.000 de euro mită pentru a-i achita pe cei doi şi pe alţi şase oameni de fotbal, în dosarul Transferurilor.Doar magistratul şi Victor Becali au contestat decizia primei instanţe, însă ulterior Becali şi-a retrascontestaţia.
În acelaşi dosar, procurorii au dispus urmărirea penală în continuare, pentru dare de mită, a lui Cristian Borcea, preşedinte executiv al Clubului de fotbal "Dinamo" la data faptei.
Dosarul de la DNA a fost constituit în urma unui denunţ, au declarat pentru MEDIAFAX sursele judiciare, care au precizat că Terceanu ar fi primit banii prin intermediari, care nu erau avocaţi.Potrivit procurorilor, în 24 februarie 2009, judecătorului Geanina Terceanu, de la Tribunalul Bucureşti, i-a fost repartizat spre judecare dosarul transferurilor de fotbalişti, cauză în care Ioan Becali,Victor Becali şi Cristian Borcea, alături de alţi cinci oameni de fotbal, fuseseră trimişi în judecată pentru înşelăciune şi evaziune fiscală.În 3 aprilie 2012, Geanina Terceanu a dispus achitarea tuturor celor opt inculpaţii trimişi în judecată în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste zece milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.Judecătorul a dispus achitare pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina celor opt oameni de fotbal, în temeiul dispoziţiilor articolului 10 litera a din Codul de procedură penală din anul 1968, respectiv pentru că "fapta nu există".În urma investigaţiilor, procurorii DNA au stabilit că, pentru a pronunţa această soluţie de achitare, Geanina Terceanu a primit de la inculpaţii Ioan şi Victor Becali şi de la suspectul Cristian Borcea, în mai multe tranşe, suma totală de 220.000 de euro, începând din aprilie 2009 şi până în mai 2012.În 12 noiembrie 2012, hotărârea de achitare pronunţată de Geanina Terceanu a fost desfiinţată printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti, instanţa de control judiciar pronunţând condamnarea inculpaţilor la pedepse între trei şi opt ani de închisoare, cu executare sau cu suspendare.Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis rejudecarea cauzei, motivând că judecătorii de la CAB au respins toate probele cerute, nu i-au ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzaţi şi a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitaţi, de Tribunalul Bucureşti.
În urma rejudecării, tot la Curtea de Apel Bucureşti, toţi inculpaţii au primit, în martie 2014, pedepse cu executare: Cristian Borcea şi Ioan Becali - câte şase ani şi patru luni, Victor Becali - patru ani şi opt luni, Gheorghe Copos - trei ani şi opt luni, Mihai Stoica - trei ani şi şase luni, Gigi Nețoiu şi Jean Pădureanu - câte trei ani şi patru luni, şi Gheorghe Popescu - trei ani, o lună şi zece zile.
Judecătoarea Geanina Terceanu motiva decizia de achitare din 3 aprilie 2012 prin faptul că DNA nu a probat că banii din conturile inculpaţilor din dosarul transferurilor fotbaliştilor proveneau din sumele "diferenţă de transfer", arătând că nu s-a dovedit caracterul ilegal al veniturilor celor opt oameni de fotbal.Referitor la modul de rulare a banilor, respectiv prin firme off-shore, prezentat de procurorii anticorupţie în rechizitoriu, judecătorul Geanina Terceanu arăta că derularea unor tranzacţii comerciale prin firme off-shore nu reprezintă o ilegalitate, explicând în detaliu motivele pentru care unele companii apelează la astfel de practici.Procesul de la Tribunalul Bucureşti a avut 39 de termene şi s-a încheiat după trei ani şi două luni.În rechizitoriul DNA au fost prezentate 12 transferuri ale unor fotbalişti români efectuate de la cluburile Dinamo Bucureşti, Rapid Bucureşti, Gloria Bistriţa şi Oţelul Galaţi către cluburi din străinătate, în perioada 1999 - 2005.
