Ziaristul belgian Olivier Mouton a susţinut în articolul “Mişcările naţionaliste europene. Când mingea se transformă în armă identitară” că finalista Europa League din acest an “e portdrapelul naţionalismului şi separatismului basc. Azi, Bilbao este, fără îndoială, evocarea în sport a dorinţei de independenţă a bascilor. În timp ce militanţii ETA au zguduit în mod regulat jurnalele de ştiri cu actele lor teroriste şi cu impozitul lor revoluţionar, Athletic a continuat politica de a promova doar jucători cu origini basce, ceea ce a întărit acest sentiment de sciziune. La prima vedere, pare o acţiune lăudabilă, pentru că doreşte să pună accent pe «perlele» din centrul propriu de formare. În realitate, e discriminare etnică: din 1912, jucătorii lui Atletic, un club fondat de britanici, nu pot fi decât de etnie bască, cu origini ce sunt verificate până la bunici”.
Mouton semnala, în acelaşi timp, că la fiecare meci al echipei conduse de Marcelo Bielsa vin şi reprezentanţii a două grupări de ultraşi extremişti - Herri Norte Taldea (“Oamenii Nordului”) şi Abertzale Sur (“Naţionaliştii din Sud”), care sunt promotoare ale naţionalismului basc şi sunt bănuite că ar cuprinde şi activişti ETA.
Cuprins:
Membrii primului grup cântă la fiecare meci “Să omorâm un spaniol”, ard steaguri spaniole şi cer eliberarea membrilor ETA din închisori. Din fericire, acestea sunt cazuri izolate, majoritatea suporterilor basci fiind cunoscuţi pentru fair-play-ul lor şi pentru modul extrem de civilizat în care se comportă în deplasările din străinătate.
De altfel, prin intermediul ziarelor basce Gara şi Deia, clubul din Bilbao a condamnat articolul lui Mouton, delimitându- se de acţiunile ETA.
Ţara Bascilor (Euskadi) este o regiune autonomă din Spania, cu capitala la Vitoria, şi are o populaţie de 2.200.000 de oameni. Marea Ţară a Bascilor (în bască “Euskal Herria”) e formată din şapte regiuni şi teritorii istorice, aflate în nordul Spaniei, cât şi în sudul Franţei (Pyrénées-Atlantiques). Bilbao e cel mai mare oraş al regiunii (354.145 de locuitori), care e cea mai bogată din Spania, cu un produs intern brut cu 40% mai mare decât cel al UE. Limba bască, vorbită de jumătate dintre locuitorii zonei, nu e înrudită cu nici una din limbile indo-europene, considerându- se că bascii sunt un grup etnic format înaintea venirii migratorilor care populează azi ţările Europei.
Atletico, cealaltă echipă calificată în finală, a fost fondată pe 26 aprilie 1903 de studenţii basci care învăţau în Madrid, la Şcoala Inginerilor de Mină. Nou-înfiinţata entitate, care s-a numit la început Athletic Club Sucursal de Madrid, urma să fie o ramură a clubului din Bilbao, ai cărui suporteri erau studenţii, dar în 1904, Atletico i-a primit pe disidenţii de la Real Madrid şi s-a îndepărtat de “linia” bască. Din echipamentul original preluat de la Athletic - tricou în dungi alb-albastre, şort albastru şi jambiere albastre -, madrilenii au păstrat doar culoarea ultimelor două piese vestimentare, deoarece, din 1911, joacă în tricourile englezilor de la Southampton.
În 1976, Jose Angel Iribar, căpitanul “leilor” de la Bilbao, a purtat, împreună cu omologul său de la Real Sociedad, Inaxio Kortabarria, steagul basc, pentru prima dată de la moartea dictatorului Francisco Franco, care interzisese expunerea lui în public. Acum, el este politician şi a fost unul dintre membrii fondatori ai Herri Batasuna. Numeroşi fotbalişti şi sportivi de nivel înalt au primit mesaje de ameninţare şi li s-au cerut bani pentru a finanţa ETA. Cel mai cunoscut exemplu este Bixente Lizarazu, care a fost ameninţat cu moartea, deoarece a ales să joace în echipa naţională a Franţei şi a părăsit clubul din Bilbao pentru Bayern München.
Euskadi Ta Askatasuna (“Patria bască şi libertate”) e un grup separatist basc înfiinţat în 1968, considerat responsabil pentru moartea a 829 de persoane. Organizaţia a declarat încetarea ostilităţilor în 1989, 1996, 1998 şi 2006, iar pe 20 octombrie 2010, a anunţat “oprirea definitivă a activităţilor armate”. ETA are două sedii (în Ţara Bascilor şi la Paris) şi avea, în 2010, 200 de membri activi şi 400 de susţinători, grupaţi în comandouri de trei până la cinci persoane care produc atacuri în diverse regiuni din Spania şi Franţa. Herry Batasuna (“Unitatea Poporului”), care este legată prin mai multe “fire” de Athletic Bilbao, e considerată aripa politică a ETA, pentru că nu a condamnat violenţa pentru obţinerea independenţei de Spania.
Autorităţile române spun că măsurile de siguranţă la meciul Bilbao - Atletico (9 mai, Arena Naţională) nu exclud depistarea unor eventuali terorişti. “Nu ne-am pregătit special pentru venirea suporterilor basci la Bucureşti. Însă caietul de sarcini primit de la UEFA pentru organizarea finalei cuprinde, oricum, multe directive în privinţa asigurării securităţii pe stadion şi a prevenirii actelor teroriste. Noi ne-am pregătit chiar pentru atacuri cu gaz sarin sau pentru modul în care să fie evacuaţi oamenii de pe stadion în cazul în care se descoperă, Doamne fereşte, o bombă”, a spus un oficial care se ocupă de organizarea finalei.