Contactată de Libertatea, Andreea Braga de la Centrul FILIA, organizație neguvernamentală care luptă pentru drepturile femeilor, spune însă că „este doar un început”, iar odată ce se va dovedi eficiența acestui instrument, victimele vor prinde mai multă încredere.
Cuprins:
În cazul măsurii de montare a unui dispozitiv de supraveghere electronică agresorul este obligat să poarte permanent brățara la gleznă ori pe braț, iar victima care a obținut un ordin de protecție împotriva sa va avea și ea un dispozitiv. „Poate și de aici reticența”, spune Andreea Braga.
Când abuzatorul depășește limita de distanță impusă prin ordin, sistemul va emite o alertă către secțiile de poliție.
„În perioada octombrie-decembrie 2022, la nivelul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și al Inspectoratelor de Poliție Județene Iași, Mureș și Vrancea, unități care au intrat în etapa întâi a proiectului-pilot pentru implementarea Sistemului informatic de monitorizare electronică (SIME), au fost emise 819 instrumente de protecție pentru victimele violenței domestice, dintre care:
În doar 128 de situații victima a fost de acord și a fost pusă în aplicare măsura de obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere, reprezentând 16% din totalul ordinelor de protecție provizorii și al ordinelor de protecție emise de instanțele judecătorești”, a declarat, sâmbătă, comisarul-șef de poliție Mihai Venea, ofițer în cadrul Direcției de Ordine Publică din IGPR, citat de News.ro și Spot Media.
<strong>Totodată, în anul 2022, la nivel național au fost constatate 55.206 de infracțiuni din sfera violenței domestice, cu 12,5% mai multe decât în anul precedent. </strong>
Contactată de Libertatea pentru a comenta aceste date, Andreea Bragă, coordonatoare pe zona de advocacy la Centrul FILIA, spune că datele nu pot fi comparate, fiind primele informații existente referitoare la această măsură, dar spune că, „în momentul în care vor exista exemple de bună practică, nivelul de încredere automat va crește”.
Este un început. Important este ca acest instrument să își dovedească eficiența și să protejeze victima în situații de criză. În momentul în care vor exista exemple de bună practică, nivelul de încredere automat va crește.
„Pe de altă parte, brățara electronică e montată agresorului, dar și victima trebuie să poarte un dispozitiv care să indice distanța respectivă prevăzută în ordinul de protecție, poate și de aici reticența. Dar neexistând date comparative nu putem să știm dacă e un procent prea mare sau prea mic”, a declarat Andreea Bragă, adăugând că măsura, deși utilă pentru a preîntâmpina un nou episod de violență domestică, trebuie însoțită de politici publice adecvate.
„Nu este o măsură care funcționează singură. Este nevoie de mecanisme complexe de politici publice finanțate corespunzător, de servicii de suport pentru victime, accesibile pentru toate victimele, indiferent de limba pe care o vorbesc, indiferent de nivelul de educație, resurse umane foarte bine pregătite, care chiar să sprijine pe termen lung ieșirea dintr-o relație abuzivă și care chiar să cunoască foarte bine dinamicile violenței, să recunoască prejudecățile care există față de victime, să ofere tot ce este nevoie pentru ca o persoană să iasă dintr-o relație violentă”, a mai spus Andreea Bragă.
Barometrul violenței de gen, lansat în 2022 de către Centrul Filia, arată că, deși românii dezaprobă violența față de femei într-o măsură mai mare față de acum 20 de ani, anumite forme de violență rămân în continuare considerate acceptabile de către un număr însemnat de respondenți.
Astfel, datele barometrului arată că 23% dintre cei chestionați consideră că este acceptabil să-i interzică partenerei să aibă un grup de prieteni sau de prietene, 19% dintre respondenți consideră deloc grav sau puțin grav faptul că o femeie este violată după ce a acceptat să meargă acasă la un bărbat, iar 12% consideră același lucru dacă o femeie îmbrăcată provocator este violată.