EXCLUSIV/ Lupul paznic la oi! 230 de deținuți sunt gardieni la pușcării. Li se spune ”juma’ de milițian”!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pușcăriile din România sunt păzite de peste 230 de infractori! O lege de pe vremea comuniștilor, dar și o lipsă acută de personal sunt ingredientele perfecte care au dus la crearea unui paradox: în loc să stea în celule și să-și ispășească pedepsele pentru care au fost condamnați, sute de deținuți beneficiază de privilegiul de a...păzi pușcăriile în care sunt închiși! Infractorii fac ture în locul adevăraților gardieni, care au ajuns în situația să fie trimiși acasă de la serviciu, în libere forțate, pentru a nu li se plăti orele suplimentare.
Cuprins:
- Pușcăriașul ajunge în pază la recomandarea unui director al închisorii
- Sindicatele vorbesc de 700 de deținuți folosiți la pază
- "E un mare risc pentru siguranța detenției"
- Gardianul i-a predat tura pușcăriașului care l-a înlocuit în postul de pază al închisorii
- "Un agent ține două, trei secții, un foișor rămâne gol... Noaptea, se subțiază turele mai mult"
- Orele suplimentare, pe masa procurorilor
- Care sunt condițiile ca un pușcăriaș să ajungă să păzească închisoarea
Din cei aproape 22.300 de pușcăriași care își ispășesc pedepsele în închisorile din România, 233 pot să spună că le-a cam pus Dumnezeu mâna-n cap. Și asta pentru că au fost "prinși" în sistemul de pază al pușcăriei în care își execută pedepsele!
"În prezent, 233 deținuți desfășoară activități, în 18 unități penitenciare, în conformitate cu prevederile art. 35 din Instrucțiunile privind organizarea muncii persoanelor private de libertate aprobate prin Decizia Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 500165/25.09.2017, publicată în Monitorul Oficial, cu modificările și completările ulterioare. Selecționarea persoanelor la activități de întărire a supravegherii perimetrului punctelor de lucru și a perimetrului locurilor de deținere este justificată de folosirea eficientă a personalului în sectorul operativ", ne spun reprezentanții Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).
Pușcăriașul ajunge în pază la recomandarea unui director al închisorii
La recomandarea unui șef al penitenciarului - directorul adjunct responsabil cu paza -, deținuți au fost fie repartizați în posturi de pază, adică în foișoarele dispuse de-a lungul zidurilor și al sârmei ghimpate care împrejmuiesc pușcăriile înțesate de infractori, fie asigură liniștea unor puncte de lucru exterioare. Zi și noapte, hoții fac ture precum un veritabil gardian, predau postul la sfârșitul serviciului, fac rapoarte... Nu contează că sunt condamnați definitiv la pedepse mari, pentru infracțiuni grave, ci doar că au rapoarte pozitive de bună purtare.
Sindicatele vorbesc de 700 de deținuți folosiți la pază
În timp ce șefii ANP vorbesc despre 233 de pușcăriași care fac pază în închisorile în care sunt încarcerați sau în punctele de lucru ale penitenciarelor, sindicatul avansează o cu totul altă cifră, mult mai mare. Sorin Dumitrașcu, liderul Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP), spune că nu mai puțin de 700 de deținuți au fost prinși în sistemul de pază al penitenciarelor și că aceștia fac ture cot la cot cu gardienii, cărora le predau tura sau de la care preiau responsabilitățile pe care le au în posturile de pază ale penitenciarelor.
"E un mare risc pentru siguranța detenției"
Cum s-a ajuns în această situație? Cum se poate ca un infractor condamnat definitiv să lucreze în ture, precum gardienii de penitenciare, și să răspundă de siguranța unei închisori pe perioada serviciului pe care îl face, fie zi, fie noapte, în foișor, adică în postul de pază?
"E simplu. Nu avem oameni! Neplata orelor suplimentare, care au atins pragul a peste un milion, a dus la situația ca agenților de penitenciare să li se dea libere neplanificate. Să fie trimiși forțat acasă. Administrația (ANP, n.r.) a recomandat recuperarea orelor suplimentare începând cu cele mai vechi, nu plata acestora. Dar nu vor reuși, au nevoie de cel puțin zece ani, pentru că orele suplimentare se tot strâng. Așa, deținutul a fost învestit cu puterea unui agent de penitenciare și urcat în postul de pază al închisorii unde face ture. După estimările noastre, sunt aproximativ 700 de deținuți în toată țara. Nu sunt criminali, dar pot fi și deținuți cu pedepse mai mari, care au fost cuminți. Sau piloși. E un mare risc pentru siguranța detenției", spune Sorin Dumitrașcu.
Gardianul i-a predat tura pușcăriașului care l-a înlocuit în postul de pază al închisorii
"Chiar zilele trecute, am primit de la Penitenciarul din Iași o informare legată de faptul că un agent de penitenciare a predat tura unui deținut. Omul a rămas mut când a văzut cine îl schimbă în serviciu, dar s-a supus ordinelor. Este un lucru anormal. Deținutul a fost deja învestit cu autoritate, poate controla", mai spune liderul sindicaliștilor din ANP.
"Un agent ține două, trei secții, un foișor rămâne gol... Noaptea, se subțiază turele mai mult"
Însă, ceea ce fac șefii închisorilor cu acești pușcăriași cărora li se spune, mai în glumă, mai în serios, "juma’ de milițian", nu prea are acoperire legală. Hoții ar trebui folosiți, conform legislației, doar la munci gospodărești precum curățenie, la activități în agricultură, la curățat de cartofi sau la spălatul vaselor și al rufelor, în niciun caz nu la paza penitenciarelor.
"E o chestie comunistă rămasă la noi să ai deținuți care să te ajute la pază. Legea îți dă voie să îi folosești doar la activități gospodărești - la curățat cartofi, la făcut curățenie -, dar nu la pază. E ca și cum medicul ar folosi pacientul în loc asistent medical. Noi am sesizat acest lucru. Asta se întâmplă pentru că în tură intră, de exemplu, în loc de 25 de agenți, doar 20 sau chiar mai puțin. Un agent ține două, trei secții, un foișor rămâne gol...Noaptea se subțiază turele mai mult. Ziua, fiind traficul de deținuți mai mare, se umblă la ture și la dispozitiv dar mai puțin. Își asumă riscuri uriașe pe pielea agenților... Am avut cazuri de agenți bătuți și nici grupa (n.r. - mascații) nu a putut interveni, pentru că sunt închisori unde trupele speciale au fost desființate", ne-a dezvăluit liderul de sindicat.
Orele suplimentare, pe masa procurorilor
Subiectul orelor suplimentare neplătite - cele peste un milion pe care le revendică sindicaliștii din închisori - este un cartof fierbinte pentru conducerea Ministerului Justiției. Ba chiar un pui de scandal care pare să nu-și găsească rezolvarea decât în instanță.
"Un agent de penitenciar care lucrează în ture adună într-o lună aproximativ o săptămână de ore suplimentare. Dacă în 60 de zile nu se recuperează acele ore, ele trebuie plătite. Așa spune legea. Din calculele ANP, orele suplimentare costă peste trei milioane de lei. Ministrul Justiției a decis, printr-un ordin, ca jumătate să nu intre la plată. De aceea am ajuns și la Parchet", explică Sorin Dumitrașcu.
Care sunt condițiile ca un pușcăriaș să ajungă să păzească închisoarea
"Atunci când situaţia operativă impune folosirea persoanelor condamnate la activităţi de întărire a supravegherii la punctele de lucru şi pe perimetrele locurilor de deţinere, la selecţionarea şi repartizarea acestora se au în vedere (...) îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
- să fie clasificată în regim deschis;
- să nu se fi sustras în orice mod de la executarea pedepselor sau măsurilor privative de libertate;
- să menţină constant legătura cu membrii familiei;
- să nu fie în curs de cercetare, urmărire penală sau judecată pentru săvârşirea altor infracţiuni.
La selecţionarea persoanelor condamnate (...), se au în vedere şi informaţiile de specialitate cuprinse în Dosarul de Educaţie şi Asistenţă Psihosocială, precum şi alte informaţii din aplicaţia informatică de evidenţă a persoanelor private de libertate.
Persoanele condamnate folosite la activităţi de întărire a supravegherii la punctele de lucru şi pe perimetrele locurilor de deţinere au doar atribuţii de alarmare a personalului locului de deţinere cu privire la producerea unor evenimente negative, sens în care nu li se stabilesc atribuţii care să presupună folosirea mijloacelor de imobilizare, urmărirea persoanelor private de libertate ori intervenţia în orice mod.
În centrele de detenţie şi în centrele educative, pentru desfăşurarea activităţilor (...) pot fi folosite numai persoane internate cu vârsta de peste 21 ani, cu respectarea criteriilor de selecţionare (...)", explică reprezentanții ANP.
Citește și:
EXCLUSIV/Am găsit-o pe tânăra care a înfruntat un jandarm la protestele din 10 august, iar poza cu ea a ajuns pe Euronews! "Sunt timidă, dar dacă văd o nedreptate, iau atitudine"
O româncă escaladează unul dintre cei mai periculoşi munţi ai lumii pentru a-i ajuta pe copiii cu boli incurabile
