Aproape o treime din bugetul Ministerului Educației va merge în 2027 către sistemul de pensii al funcționarilor publici din Franța, în timp ce elevii protestează din cauza condițiilor din școli. Este vorba despre 28,5 miliarde de euro, potrivit unui raport guvernamental citat de Reuters și News.ro. Situația este asemănătoare și în alte ministere, unde cheltuielile cu pensiile lasă tot mai puțini bani disponibili pentru serviciile publice.
Cuprins:
Datele apar într-un raport de aproximativ 250 de pagini, pregătit de autoritățile franceze pentru bugetul din 2027. Documentul arată, pentru prima dată, cât plătește fiecare minister pentru pensiile foștilor angajați. La Ministerul Educației, suma ajunge la 28,5 miliarde de euro, adică 32% din bugetul total de 89,1 miliarde de euro.
Mai simplu spus, din fiecare 100 de euro alocați Educației, 32 de euro sunt folosiți pentru finanțarea pensiilor foștilor angajați, nu pentru funcționarea școlilor, plata profesorilor care lucrează în prezent sau îmbunătățirea condițiilor de învățare. Este vorba despre contribuții pe care statul francez trebuie să le plătească, în calitate de angajator, pentru a susține sistemul de pensii al funcționarilor publici.
Raportul a apărut într-un moment delicat pentru Franța. Elevii protestează din cauza problemelor din școli, de la lipsa profesorilor și clasele aglomerate până la condițiile precare din unele unități de învățământ. În același timp, documentul arată că aproape o treime din bugetul Educației este destinată pensiilor.
„Ministerul Finanțelor tocmai a lansat o adevărată bombă”, a declarat economistul Maxime Sbaihi, de la Institut Montaigne.
Acesta a atras atenția că informațiile au devenit publice chiar în timpul protestelor, când elevii cereau mai mulți bani pentru școli. În realitate, o parte importantă din bugetul ministerului trebuie folosită pentru plata obligațiilor de pensii, ceea ce lasă mai puțini bani pentru celelalte cheltuieli.
Problema nu privește doar școlile. Și Ministerul de Interne, care răspunde inclusiv de poliția națională, alocă aproximativ 30% din buget contribuțiilor pentru pensii. Dacă sunt luate în calcul toate ministerele franceze, media este de aproximativ 13%. Cele mai afectate sunt instituțiile cu mulți angajați și, implicit, cu un număr mare de foști salariați care au ieșit la pensie.
Autorii raportului explică faptul că fiecare sumă plătită pentru pensii înseamnă bani care nu mai pot fi folosiți pentru alte nevoi ale instituțiilor. Astfel, statului îi devine tot mai greu să finanțeze în același timp pensiile și serviciile publice de care oamenii au nevoie.
Raportul arată și de ce finanțarea pensiilor a devenit atât de dificilă. În sistemul funcționarilor de stat, la fiecare pensionar revin, în medie, doar 0,94 angajați activi care contribuie la sistem. Prin comparație, în sistemul general de bază, folosit și de angajații din mediul privat, există 1,5 contribuabili pentru fiecare pensionar. Cu alte cuvinte, numărul celor care contribuie la pensiile funcționarilor de stat este mai mic decât numărul celor care primesc pensie.
Pe măsură ce tot mai mulți angajați ies la pensie, iar numărul funcționarilor activi scade, ministerele trebuie să plătească sume tot mai mari pentru a acoperi cheltuielile. Situația este complicată și de faptul că tot mai mulți angajați din instituțiile publice lucrează pe bază de contract și contribuie la sistemul general de pensii, nu la cel destinat funcționarilor de stat. Potrivit datelor prezentate de autoritățile franceze, acoperirea acestui dezechilibru a costat statul 41,5 miliarde de euro în 2025.
Problema nu a apărut peste noapte. Datele din raport arată că, între 2000 și 2023, cheltuielile totale cu pensiile au crescut cu 2,5 puncte procentuale ca pondere în produsul intern brut. În aceeași perioadă, ponderea cheltuielilor pentru educație a scăzut cu 0,5 puncte procentuale din PIB. Practic, pensiile au ajuns să ocupe o parte tot mai mare din cheltuielile statului, în timp ce educația primește o pondere mai mică din economia țării.
Autorii raportului avertizează că această evoluție pune presiune asupra bugetelor publice. Cu cât statul trebuie să plătească mai mult pentru pensii, cu atât îi rămân mai puține resurse pentru școli, siguranță publică și alte servicii. Guvernul francez precizează însă că aceste cifre nu demonstrează că pensiile funcționarilor sunt automat mai avantajoase decât cele ale angajaților din mediul privat. Cele două sisteme funcționează diferit, iar comparația nu poate fi făcută doar pe baza sumelor cheltuite.