„Rusia va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare”. Iohannis publică, în Politico, un „decalog” în care își expune planul pentru alianța militară
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele român Klaus Iohannis și-a anunțat oficial marți, 12 martie, candidatura la funcția de viitor secretar general al Alianței Nord-Atlantice (NATO) și dezvăluie, într-un articol de opinie publicat în prestigioasa publicație europeană Politico, planul său, în zece puncte, pentru alianța militară.
Redăm, mai jos, integral, principalele obiective și idei pe care vrea să le implementeze Iohannis, în cazul în care acesta va ajunge la șefia NATO, potrivit articolului publicat în Politico și intitulat: „Președintele României: O viziune pentru viitorul NATO".
„Timp de 75 de ani, NATO a descurajat cu succes agresiunile și a asigurat pacea în zona euro-atlantică, sprijinind în același timp democrația și libertatea în Europa și America de Nord.
NATO a contribuit la protejarea și promovarea intereselor noastre de securitate și a valorilor noastre comune - cele ale democrației, libertăților individuale și statului de drept - așa cum sunt consacrate în Tratatul Atlanticului de Nord. Mai mult, atracția sa gravitațională a dus la valuri succesive - și reușite - de extindere, subliniind relevanța sa continuă pentru toți cei care doresc să trăiască în libertate și securitate.
Solidaritatea, unitatea și coeziunea sunt pietrele de temelie ale NATO, potrivite pentru un mediu în continuă evoluție, datorită deceniilor de transformare și de adaptare semnificative. Mergând mai departe, legătura transatlantică este și va continua să fie în centrul său, susținută de angajamentul de fier consacrat în clauza de apărare colectivă din articolul 5 al Tratatului de la Washington.
Cu toate acestea, în prezent ne confruntăm cu amenințări și provocări din toate direcțiile, inclusiv cu revenirea războiului pe continentul european - o realitate pe care o consideram pentru totdeauna rezervată paginilor istoriei. Una dintre lecțiile importante pe care le-am învățat este că, cu cât Europa este mai puternică în cadrul NATO, cu atât mai sigură devine întreaga Alianță. În acest sens, recentele aderări ale Finlandei și Suediei au dovedit vitalitatea NATO - și faptul că ușa noastră rămâne deschisă.
NATO are forța și capacitatea necesare pentru a depăși orice obstacol și vom face acest lucru bazându-ne pe angajamentele, realizările și, nu în ultimul rând, pe unitatea noastră de valori. Dar, pe măsură ce lumea noastră devine mai complexă și mai imprevizibilă, NATO trebuie, de asemenea, să se schimbe și să se adapteze.
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a spulberat pacea și a modificat grav mediul nostru de securitate, reverberând dincolo de limitele spațiului euroatlantic. Iar Rusia va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa Alianței în viitorul apropiat.
Terorismul, instabilitatea omniprezentă, concurența strategică în creștere și proliferarea autoritarismului - toate acestea sfidează interesele și valorile NATO. Acțiunile maligne ale statelor și ale actorilor nonstatali deopotrivă au un efect perturbator asupra structurii interne a societăților noastre. Între timp, erodarea arhitecturii de control al armelor, de dezarmare și de neproliferare, pe care o construim de ani de zile, subminează și mai mult stabilitatea noastră strategică.
Pentru a face față acestui spectru larg de amenințări și provocări, NATO trebuie să fie echipată corespunzător. Scopul principal al Alianței este de a asigura apărarea colectivă a tuturor aliaților prin îndeplinirea celor trei sarcini principale ale sale: descurajarea și apărarea, prevenirea și gestionarea crizelor și securitatea prin cooperare. Ca atare, pornind de la adaptarea politică și militară în curs, trebuie să facem NATO și mai puternică.
Pentru a realiza acest lucru, propun un decalog pentru NATO:
În primul rând, vom accelera îndeplinirea celor trei sarcini de bază ale Alianței.
Vom consolida descurajarea și apărarea, în conformitate cu deciziile de la Madrid și Vilnius, și ne vom adapta postura noastră multidomeniu, inclusiv mobilitatea militară, la complexitatea mediului actual. Puterea și descurajarea merg mână în mână, iar consolidarea celei dintâi o va hrăni pe cea de-a doua. În prezent, frontierele noastre estice și sudice sunt cele mai expuse la amenințări, iar acestea trebuie să fie consolidate în consecință și în întregime. În plus, nu trebuie să uităm de Nordul Îndepărtat și de Balcanii de Vest, deoarece importanța lor pentru securitatea noastră este incontestabilă.
În continuare, vom intensifica cooperarea cu partenerii noștri, construind o agendă de parteneriat mai ambițioasă. Cei care sunt vulnerabili și în pericol au nevoie de rezultate concrete și în timp util. Cei din vecinătatea noastră sudică au nevoie de angajamentul, de sprijinul și de dialogul nostru constant. Iar partenerii noștri cu idei similare - în primul rând cei din Indo-Pacific - vor fi primii cu care vom colabora pentru a susține dreptul internațional și ordinea bazată pe reguli.
Apoi, vom dezvolta în continuare prevenirea și gestionarea crizelor ca instrumente de promovare a securității și stabilității în regiunile de interes strategic pentru Alianță.
În al doilea rând, nu există nimic mai important astăzi decât să ne asigurăm că Ucraina învinge în lupta sa existențială, iar noi putem face acest lucru prin furnizarea întregului sprijin necesar, oricât de mult timp ar dura. Avem, de asemenea, obligația morală, politică și strategică de a ne asigura că Ucraina avansează în mod constant pe drumul său spre viitoarea aderare la NATO, precum și spre aderarea la UE.
În al treilea rând, trebuie să îmbunătățim interoperabilitatea și să dezvoltăm rapid o bază industrială de apărare puternică în întreaga Alianță. Acest lucru ar servi obiectivelor complementare de refacere a stocurilor, de creștere a capacităților noastre de descurajare și apărare, precum și de furnizare de asistență Ucrainei. De asemenea, vom încuraja o industrie europeană de apărare mai puternică și mai capabilă, care să fie complementară și interoperabilă cu NATO.
În al patrulea rând, în timp ce am rămas în urmă în ceea ce privește finanțarea apărării, beneficiind de ceea ce am crezut a fi un ,,dividend al păcii" veșnice timp de mulți ani, acest lucru nu mai este posibil. Cu toții trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a ajunge cât mai curând posibil la minimul de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare și să investim cel puțin 20 % în echipamente majore. Finanțarea adecvată trebuie să fie, de asemenea, orientată spre rezultate și însoțită de creșteri ale eficienței.
În al cincilea rând, având în vedere că amenințările cu care ne confruntăm astăzi depășesc dimensiunea militară, trebuie să asigurăm o reziliență mai puternică pentru Alianță și membrii săi, contracarând amenințările hibride și cibernetice și protejând infrastructura critică.
În al șaselea rând, întrucât o alianță mai puternică este una în care unitatea, solidaritatea și legătura transatlantică funcționează în paralel, întărindu-se reciproc, ne vom concentra mai mult asupra consultărilor și coordonării politice. Aceasta va include contribuții din partea tuturor organismelor NATO relevante, pe baza unui dialog consolidat între structurile politice și militare.
În al șaptelea rând, putem și trebuie să facem mult mai mult pentru a consolida parteneriatul strategic NATO-UE. Afinitatea naturală dintre aceste două organizații și multitudinea de interese pe care le împărtășim ne obligă să consolidăm dinamica relației noastre, bazându-ne pe combinația potrivită de angajament la nivel înalt, cooperare instituțională și dialog între angajați.
În al optulea rând, în fața realității tehnologiilor emergente și disruptive, a inteligenței artificiale și a calculului cuantic, NATO poate rămâne în frunte doar prin accelerarea transformării sale digitale și prin creșterea investițiilor în inovare. Cu toate acestea, trebuie să facă acest lucru abordând în același timp schimbările climatice și implicațiile acestora asupra securității. Trebuie să îmbunătățim în mod semnificativ apărarea cibernetică, ceea ce va adăuga și mai multă forță posturii noastre. Și, în calitate de Alianță bazată pe valori, trebuie să investim cu seriozitate în toate componentele agendei de securitate umană, păstrând demnitatea și incluziunea în centrul nostru.
În al nouălea rând, ca o completare importantă a posturii de descurajare și apărare a Alianței, trebuie să consolidăm, de asemenea, rolul-cheie al NATO ca forum de consultare, coordonare și pregătire în domeniul controlului armelor, al dezarmării și al neproliferării.
Și, în al zecelea rând, adaptarea continuă a Alianței noastre trebuie să fie însoțită de o privire introspectivă asupra propriilor noastre metode de lucru. În calitate de principali promotori ai agendei NATO, aliații sunt cei care vor decide asupra noilor modalități de desfășurare a deliberărilor și de pregătire a deciziilor, asigurând în același timp o reprezentare geografică echilibrată.
A sosit momentul să pregătim NATO pentru viitor".
Klaus Iohannis a anunţat marţi, la Palatul Cotroceni, că a decis să intre în competiţia pentru șefia Alianţei Nord-Atlantice.
„Îmi asum această candidatură în numele României", a declarat președintele român. El a apreciat că „este momentul ca ţara noastră să îşi asume o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euroatlantice".
El a vorbit despre o nouă perspectivă a Alianţei şi de importanţa Europei de Est în realizarea acesteia.
„Avem o înţelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situaţii de securitate, situaţie dezechilibrată de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuţie valoroasă în discuţiile şi deciziile adoptate în cadrul NATO", a afirmat șeful statului.
Anunţul acestuia vine în anul în care România celebrează 20 de ani de la aderarea la Alianţa Tratatului Atlanticului de Nord.
Iohannis a precizat că această candidatură, pe care şi-o asumă „cu toată responsabilitatea", este o decizie care are la bază „performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră" şi angajamentul său „ferm" faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO.
Principalul contracandidat al lui Iohannis la șefia alianței militare conduse de SUA este premierul olandez demisionar Mark Rutte.
Citiți și:
Foto: Profimedia Images
Realist2023 12.03.2024, 21:05
Hopa, vad ca Ioha se crede inca "cantidat" la fotoliul NATO !! :)
seaman651 12.03.2024, 21:23
Regula nr. 1 din decalogul astuia: cine e orb, surd si tace, traieste o mie de ani in pace.
nasty1 12.03.2024, 21:41
Cel mai probabil, Iohannis va da NATO pe mana Rusiei, dupa ce i-a criticat pe rusi. Asa a facut si in Romania, pe care a dat-o pe mana PSD-ului dupa ce a cerut sa fie votat ca sa scape tara de PSD. :)))
golesco 12.03.2024, 22:32
Politico a găzduit materialul transmis de KWJ. Politico l-a publicat gratis sau oneros, ce contează.... Contează totuși că o instituție, Administrația Prezidențială, a fost pusă să lucreze pentru KWJ pe persoană fizică, pentru că nu cred că în afara programului al nost președinte și-a redactat singur materialul. Nu cred...Mai ales că și-a anunțat candidatura de la Cotroceni, cu tot fastul oficial.
Marica13 12.03.2024, 23:44
Să înțeleg că acum Iohannis e și mare strateg militar a terminat cu România educată