Pe 8 decembrie a miniștrii de Interne din UE vor discuta despre „aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croaţia şi România, scopul fiind să adopte decizii în acest sens” și „vor evalua starea generală a Spaţiului Schengen”, concetrându-se mai ales ”pe combaterea traficului de migranţi şi pe interoperabilitatea sistemelor informatice”, potrivit agendei de pe site-ul Consiliului UE.
Totodată, oficialii vor discuta despre politici din domeniul migrației și azilului. De altfel, unul dintre principalele argumentel ale țărilor care încă au obiecții în privința aderării României la spațiul de liberă circulație se referă la gestionarea ineficientă a afluxului de imigranţi.
Pe agenda Consiliului JAI figurează și războiul din Ucraina, cu accent pe problema refugiaților și riscul de trafic cu ființe umane și arme.
Parlamentul European a votat pe 18 octombrie o rezoluție prin care se cere aderarea României la spaţiul Schengen, decizie care nu produce efecte concrete, dar a transmis un semnal în acest sens. Decizia de extindere a spațiului Schengen se ia cu unanimitate în Consiliul UE.
Iohannis: S-a vehiculat prea repede 8 decembrie ca un fel de termen final
Președintele Klaus Iohannis a declarat săptămâna trecută că există posibilitatea ca decizia de aderare a României la Spațiul Schengen „să fie amânată cu o lună sau cu două luni”, subliniind însă că țara noastră este pregătită de 11 ani să intre în zona de liberă circulație.
”Cred că s-a vehiculat prea repede termenul de 8 decembrie ca un fel de termen final, ceea ce nu este. 8 decembrie este prima posibilitate când această chestiune poate fi discutată. Nu este util pentru absolut nimeni să forțăm un vot care poate nu este cel așteptat”, a spus Iohannis, precizând că „șansele României sunt relativ bune”.
Una dintre țările care încă au obiecții în legătură cu aderarea României la Schengen este Olanda, care a avut două condiții: un raport MCV pozitiv și o misiune de evaluare care să verifice în România aquis-ul Schengen. În contextul în care raportul MCV din 22 noiembrie a fost unul pozitiv, la fel și concluziile vizitei de evaluare din luna octombrie, care a fost urmată de o altă misiune de evaluare, în noiembrie, tot cu rezultate pozitive, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, la Digi 24, că ”în acest moment, din perspectiva României, cele două condiții care au fost puse de către premierul Olandei, noi considerăm că sunt îndeplinite”
În Austria, ministrul de Interne, Gerhard Karner, spunea în urmă cu două săptămâni că țara sa se va opune extinderii spaţiului Schengen prin includerea Croaţiei, României şi Bulgariei și invoca drept argument presiunea migratorie. Ulterior, cancelarul Karl Nehammer a declarat că Austria nu se opune aderării Croaţiei, ”care şi-a îndeplinit toate obligaţiile, pentru că putem vedea de unde vin migranţii ilegali”, însă România şi Bulgaria au încă probleme cu protejarea frontierelor. Apoi, vicecancelarul Werner Kogler, lider al Partidului Verzilor, a spus că nu este de acord cu poziția colegilor săi conservatori și că „Austria susţine în continuare oficial aderarea României şi Bulgariei” la Schengen.
Între timp, social-democrații din Suedia, o altă țară care avea obiecții în privința României, au anunțat că nu se vor opune intrării României în spațiul Schengen, deși votaseră anterior în Parlamentul de la Stockholm împotriva aderării țării noastre, a transmis purtătorul de cuvânt al formațiunii, Ardalan Shekarabi.
ivryernest • 30.11.2022, 10:40
Dacă ar fi după mine, aș condiționa aderarea României la Spațiul Schengen de câteva elemente, printre care principalul — disponibilitatea arhivelor Securității pentru cercetători.