Adevărul despre depozitul de muniții de la Cobasna, controlat de Rusia: efectele unei explozii ar fi ca la Hiroshima? Explicațiile serviciilor secrete din Rep. Moldova
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova și Agenţia de Informaţii Militare (AIM) de la Chișinău au elaborat un raport în care fac o evaluare tehnică şi de securitate a depozitului de muniţii de la Cobasna (Transnistria), în condiţiile în care în spaţiul public au circulat diverse scenarii catastrofale.
Cuprins:
Raportul, intitulat „Cobasna: Separarea unui Mit de Realitate”, conţine date despre stocurile de muniţii, particularităţile infrastructurii de depozitare, scenariile de risc identificate şi măsurile recomandate pentru gestionarea acestora, relatează news.ro.
Documentul a fost elaborat totodată pentru a fi aduse clarificări cu privire la unele scenarii vehiculate în spaţiul public referitoare la amploarea şi eventualele consecinţe ale unui incident la depozitul de la Cobasna.
Instalat de autorităţile sovietice de ocupație în anii ’40, depozitul de muniţii de la Cobasna se află în prezent sub controlul de facto al Federaţiei Ruse, prin intermediul Grupului Operativ al trupelor ruse staţionate ilegal în Transnistria, în pofida faptului că Moscova şi-a luat un angajament internaţional, la summitul OSCE de la Istanbul, în 1999, de a-şi retrage armamentul și trupele.
De mai bine de două decenii, depozitul de muniţii de la Cobasna a fost transformat în spaţiul public într-un subiect de frică, notează SIS.
O explozie cât cea de la Hiroshima?
Un studiu realizat în 2005 de un grup de cercetători de la Academia de Ştiinţe a Moldovei menţiona că depozitul din Cobasna prezintă riscuri mari de securitate, iar o eventuală explozie ar putea transforma în ruine un număr foarte mare de localităţi din Republica Moldova, aflate pe ambele maluri ale Nistrului, dar şi multe localități din Ucraina.
Potrivit academicianului Gheorghe Duca, care a participat la elaborarea raportului, efectele ipotetice ale detonării simultane a tuturor muniţiilor de la Cobasna ar putea fi de nivelul exploziei bombei nucleare aruncate la Hirosima în august 1945. Un astfel de eveniment ar produce, de asemenea, un cutremur de 7,5 pe Richter.
În 2005, când a fost elaborat raportul, cercetătorii moldoveni constataseră că în depozitele de la Cobasna erau păstrate în jur de 20 de mii de tone de armament.
Directorul SIS, Alexandru Musteaţa, a respins vineri ipoteza unor efecte comparabile celor de la Hiroshima. Potrivit lui, comparaţia, care se regăseşte în studiul din 2005, este falsă.
„Aş vrea să mă opresc asupra unei afirmaţii pe care, cu siguranţă, am auzit-o mai mulţi dintre noi: şi anume aceea că o explozie la Cobasna ar putea avea forța unei bombe nucleare comparabile cu cea de la Hiroshima. Această afirmaţie provine dintr-un studiu din 2005, citat pe larg de agenţiile de presă ruseşti, care invocă un cutremur de circa 7,5 grade pe scara Richter.
Raportul nostru arată clar de ce această comparaţie este falsă. Ea confundă masa totală a muniţiilor depozitate cu cantitatea reală de explozibil activ. O bombă precum cea de la Hiroshima echivalează cu 15 mii de tone de TNT, de circa 1500 de ori mai puternică decât cea mai puternică muniţie convenţională existentă în Cobasna. Pentru ca acest scenariu să fie real ar fi nevoie ca 1500 de bombe convenţionale, de 10 tone fiecare, să detoneze simultan în acelaşi loc. Acest lucru este imposibil din punct de vedere tehnic la Cobasna”, a explicat directorul SIS.
Raportul prezentat vineri de SIS și AIM concluzionează că depozitul de la Cobasna reprezintă un risc, dar „limitat şi controlabil”. „Nu e o ameninţare existenţială pentru regiune, aşa cum a fost prezentat în mod repetat în scop geopolitic”, a dat asigurări Alexandru Musteața.
Câtă muniție se mai află la Cobasna?
Potrivit noului raport, din cele aproximativ 20.000 de tone de muniţii raportate în anul 2006, la Cobasna se mai află în prezent circa 14.000 de tone. Din această cantitate, doar aproximativ 2.800 de tone reprezintă încărcătură explozivă.
În plus, stocurile sunt repartizate în 42 de depozite, la distanţă de aproximativ 80-200 metri unul faţă de altul.
Musteaţa a precizat că raportul elaborat de SIS și AIM a folosit informaţii din rapoarte oficiale ale misiunii OSCE, din imagini surprinse din satelit, din surse deschise, din surse secrete umane şi din analiza comunicaţiilor şi semnalelor electronice.
La rândul lui, directorul Agenţiei de Informaţii Militare, Radu Cîşleanu, a declarat că aproximativ 22.000 de tone de muniţii au fost evacuate sau distruse de la Cobasna în perioada 2001-2004, sub monitorizarea OSCE. Ulterior, procesul a fost blocat de partea rusă. Potrivit lui Cîșleanu, ultimele evaluări şi vizite OSCE din acea perioadă indicau că în 2006 la Cobasna, mai erau stocate aproximativ 20.0000 de tone de muniţii.
„Analiza noastră arată că în aproximativ 20 de ani, o parte din aceste stocuri a fost consumată în cadrul activităţilor de instruire şi exerciţiilor desfăşurate de trupele ruse şi de structurile de forţă separatiste. În consecinţă, estimăm că în prezent, în complex se mai află circa 14.000 de tone de muniţii.
Din cele aproximativ 14.000 de tone existente, estimăm că doar în jur de 2.800 de tone reprezintă încărcătură explozivă. Restul stocului este constituit din carcase metalice, ambalaje, componente inerte şi muniţii de simulare, fără încărcătură explozibilă”, a spus Radu Cîşleanu.
O eventuală explozie nu ar avea un impact regional
În plus, Cîşleanu a explicat că stocurile de la Cobasna nu sunt concentrate într-o singură construcţie. „Ele sunt repartizate în 42 de depozite distincte, dispersate pe o suprafaţă de peste un kilometru pătrat, la distanţă de aproximativ 80-200 metri una faţă de alta”, a declarat directorul AIM.
Această dispersare, împreună cu separarea pe compartimente a infrastructurii şi protecţia oferită de relieful natural al zonei, reduce semnificativ posibilitatea producerii unei detonări simultane a întregului depozit, a subliniat el.
„Scenariul realist a unui incident major la Cobasna nu este cel al unei singure explozii de proporţii regionale. (…) Simulările noastre indică faptul că efectele directe ale exploziei unui singur depozit s-ar concentra într-o rază de aproximativ 2 kilometri de la epicentru. Această distanţă corespunde aproximativ distanţei dintre zona tehnică a complexului şi cea mai apropiată localitate”, a conchis Radu Cîşleanu.
