Alegeri prezidențiale și parlamentare în Serbia. Aleksandar Vucic, așteptat să-și continue dominația politică
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aleksandar Vucic, președinte în funcție și fost premier, a dominat scena politică sârbă de când Partidul Progresist Sârb a reușit să formeze guvernul după alegerile prezidențiale și parlamentare din 2012. Acum, sârbii sunt chemați la urne pentru a decide dacă îi oferă un al doilea mandat, dar și pentru a stabili componența viitorului Parlament și a adunărilor regionale, relatează Euronews.
Cuprins:
Dincolo de Vucic, există șapte candidați care luptă pentru a fi următorul președinte al Serbiei, dintre care patru provin din partea naționalistă a spectrului politic. Candidatul opoziției cu cele mai mari șanse de succes este generalul de armată în retragere Zdravko Ponosh, potrivit sondajelor de opinie.
Constituția îi conferă prim-ministrului Serbiei cele mai mari puteri, în timp ce președintele decide în chestiuni de apărare și politică externă. Dar de cele mai multe ori de la căderea comunismului, președintele a fost cel mai influent, deoarece funcția a fost ocupată de liderul celui mai puternic grup politic.
„Sondajele noastre de opinie sugerează că oamenii sunt cei mai informați că există alegeri prezidențiale”, a declarat Rasa Nedeljkov, director de programe la Centrul Sârb pentru Cercetare, Transparență și Responsabilitate. „Campania este organizată în așa fel încât să acorde prioritate votului prezidențial”.
Dominația politică a lui Aleksandar Vucic
Potrivit tuturor sondajelor, Vucic este cel mai popular politician din țară. De aceea se crede că rezultatul alegerilor prezidențiale se va reflecta în alegerile parlamentare și, într-o măsură mai mică, în voturile de la nivel local. Acesta este motivul pentru care, spun criticii săi, a cerut guvernului să demisioneze pentru a convoca alegeri parlamentare anticipate care să coincidă cu cele prezidențiale.
După câștigarea alegerilor în 2012 de Partidul Progresist Sârb, Vucic a profitat rapid de ocazie pentru a-și remania partidul, pentru a marginaliza oponenții politici atât din interiorul, cât și din exteriorul mișcării și să se propulseze de la funcția de ministru al apărării la prim-ministru și președinte.
Criticii lui Vucic amintesc că el a fost ministru pentru informații în guvernul lui Slobodan Milosevici, fostul lider sârb acuzat de genocid și crime de război, dar care a murit în așteptarea procesului. De asemenea, a fost vicepreședinte al Partidului Radical Sârb, cunoscut pentru retorica ultranaționalistă din timpul războaielor din fosta Iugoslavie.
Deși s-a distanțat de trecutul său politic, a adoptat o orientare proeuropeană, a supravegheat negocierile de aderare a Serbiei la UE, a creat legături bune cu politicienii occidentali - în special Angela Merkel și Emmanuel Macron - și a făcut mișcări de reconciliere în regiune, el a fost adesea catalogat drept autocrat și populist, din cauza relaționării sale fără compromisuri cu oponenții politici.
Principalul oponent
Candidatul din opoziție cotat cu cele mai multe șanse este generalul în retragere Zdravko Ponos, candidat din partea unei coaliții care se consideră un succesor al platformei civice și proeuropene care l-a văzut înlăturat pe Milosevici în 2000.
După ce a părăsit armata în 2009, Ponos a lucrat în calitate de consilier diplomatic al ministrului de externe Vuk Jeremic, cu care a lucrat anterior în guvernul sârb.
Cooperarea lor a continuat chiar și după 2012, iar Ponos a ocupat funcția de șef al cabinetului lui Jeremic în timpul mandatului său ca președinte al Adunării Generale a ONU.
Ponos a intrat în politică în 2017, după ce a participat în echipa de campanie a lui Jeremic în alegerile prezidențiale, iar mai târziu în acel an au fondat Partidul Popular. El a fost ales vicepreședinte, rol pe care l-a deținut până în noiembrie 2021. Ponos va reprezenta coaliția Serbia Unită în calitate de candidat la președinție.
Alegerile parlamentare
Vor fi aleși cei 250 de membri în parlamentul unicameral al țării, Adunarea Populară din Serbia. La ultimul scrutin parlamentar, organizat în 2020 pe fondul pandemiei, opoziția a boicotat spunând că nu există condiții pentru alegeri libere și corecte. A invocat o „situație politică nedreaptă, presiunea regimului și lipsa accesului la mass-media”.
Alegerile au înregistrat o prezență scăzută la vot, iar Partidul Progresist Sârb al lui Vucic și aliații săi au pierdut doar 7 mandate.
Acest parlament cu partid unic a atras critici din Europa. Pentru a evita aceeași situație de această dată, au fost organizate negocieri pentru a încerca să îmbunătățească situația, astfel încât opoziția să participe. Discuțiile, care s-au întins pe mai multe luni, au dus la creșterea accesului opoziției la radiodifuzorii publici, precum și a altor condiții.
Acum, cu participarea opoziției, sârbii pot alege dintre 19 partide sau coaliţii.
Cele mai importante subiecte de pe agendă
Partidul Progresist Sârb și Aleksandar Vucic au mizat pe o campanie prin care să încerce să evidențieze lucrurile pozitive care s-au întâmplat de la ascensiunea lor la putere în urmă cu un deceniu. Ei au subliniat că 10 autostrăzi sau drumuri de mare viteză au fost finalizate sau sunt în construcție și că creșterea PIB de 7,4% din 2021 a fost cea mai mare din Europa.
Finalizarea primei căi ferate de mare viteză din Serbia care leagă Belgradul de Novi Sad, cele mai mari orașe ale Serbiei, și care va merge în cele din urmă până în capitala Ungariei, Budapesta, a fost programată să coincidă cu debutul campaniei.
Opoziția a acuzat guvernul de corupție, susținând că proiectele de construcții din Serbia sunt în principal scheme de spălare a banilor, dar și că țara este slăbită de proiecte aranjate și netransparente și de nepotismul partizan.
Opoziția s-a concentrat pe o retorică în care Vucic este numit „șeful crimei organizate din țară”, transformând astfel alegerile prezidențiale într-un referendum asupra lui. În centrul campaniei s-a aflat și statul de drept, categoria pentru care Serbia a primit note proaste de la Comisia UE și de la organele internaționale de monitorizare.
„Statul nostru este un ostatic, copiii noștri fug din țară. Dacă nu votăm cu capul, copiii noștri vor vota cu picioarele, fugind în străinătate”, a declarat Zoran Lutovac, liderul Partidului Democrat de opoziție.
Vucic spune că opoziția pur și simplu face o campanie negativă pentru a ascunde faptul că nu are un program propriu pentru a guverna.
„Au trei tactici. Una este să nege sau să subestimeze realizările. Ei spun că spitalul nu funcționează, cu toate că aici se tratează pacienți. Apoi jignesc oameni prin mesaje precum: nu ai diplomă, ești analfabet. Nu au putut face asta cu mine. Merg până la dezumanizarea totală a oamenilor. Dar nu va funcționa, în ciuda tuturor eforturilor. Pentru că oamenii văd ce s-a făcut și vor să aibă un viitor”, spune Vucic.
Cu trei luni înainte de alegeri au izbucnit proteste față de planurile companiei miniere Rio Tinto de a deschide o mină de litiu în vestul Serbiei. Protestatarii au blocat autostrăzi și drumuri, încercând să forțeze guvernul să oprească proiectul, deoarece se temeau de poluarea apei și alte degradări ale mediului.
Activiști și grupuri de mediu au intrat în centrul atenției. Ei au afectat imaginea guvernului, dar au furat și voturi de la opoziție. Guvernul a reușit să elimine problemele de mediu din lista subiectelor de campanie prin anularea tuturor acordurilor cu Rio Tinto și oprirea proiectului, îmbrățișând în același timp o agendă verde.
Va influența războiul din Ucraina?
Când a izbucnit războiul, Serbia s-a găsit poziționată între două tabere, din cauza politicii sale vechi de decenii de a încerca să adere la UE, menținând, în același timp, legături bune cu Rusia și China. Mulți au început să se îndoiască de utilitatea politicii de neutralitate.
Vucic a avertizat asupra presiunilor din partea Occidentului, riscurile de a pierde sursele de energie din Rusia, dar a decis totuși să mențină politica de a insista că Serbia nu joacă la două capete, ci mai degrabă singură.
Guvernul sârb a susținut declarația ONU care condamna agresiunea rusă împotriva Ucrainei și a susținut suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, dar nu a impus sancțiuni Rusiei.
Pentru a elimina orice risc privind aprovizionarea cu combustibil și alte bunuri, guvernul a decis să interzică exporturilor de produse alimentare cheie și să limiteze prețurile.
Guvernul a încercat să valorifice modul în care Vucic a gestionat situația, prin a livra un mesaj în care președintele sârb este numit pregătit pentru a gestiona crize internaționale și o sursă de stabilitate. Sloganul campaniei sale, „Realizările vorbesc de la sine”, a fost înlocuit cu „Pace, stabilitate, Vucic”.
„Războiul din Ucraina a jucat un rol foarte important, deoarece campania a fost complet umbrită de acesta, mai ales în primele zile ale agresiunii ruse”, a spus Rasa Nedeljkov, director de programe la Centrul Sârb pentru Cercetare, Transparență și Responsabilitate.
Nu au existat diferențe majore între pozițiile guvernului și opoziției cu privire la Ucraina. Toate partidele au favorizat neutralitatea Serbiei și decizia de a nu impune sancțiuni Rusiei.
Controverse privind Kosovo
Inițial, Kosovo nu a fost un subiect important în campanie. A apărut abia după ce prim-ministrul kosovar Albin Kurti a interzis organizarea de secții de votare pentru alegerile sârbe în nordul Kosovo, populat de sârbi, și în alte enclave sârbe. Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008, fiind recunoscută de 97 din 193 de state membre ONU și 22 din 27 membre UE. România nu se numără printre ele.
Votul a fost permis în trecut, dar Kurti a spus că de data aceasta, Serbia trebuie tratată ca orice altă țară străină, votul având loc în ambasade sau consulate. Serbia nu are o ambasadă în Kosovo. În schimb, există un birou de legătură, unde Kurti vrea să voteze etnicii sârbi.
Serbia a considerat solicitarea premierului kosovar ca o acceptare a faptului că Belgradul recunoaște de facto independența Kosovo, în timp ce Kurti a susținut că alegerile sârbe care au loc în Kosovo ar fi o încălcare a suveranității Kosovo.
Când vor fi afișate rezultatele?
Secțiile de votare se închid duminică la ora 20.00 (21.00 ora României). Primele rezultate vin de obicei de la ONG-urile care monitorizează numărătoarea voturilor. La alegerile anterioare, era destul de clar cine a câștigat în jurul orei 21.30 (22.30 la București).
Rezultatele complete și detaliile vor fi afișate după aproximativ 24 de ore.
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
