Alexandru Rafila a fost în ultimii 10 ani tehnocratul PSD, a avut funcție în partid și a bagatelizat infecțiile nosocomiale după Colectiv!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Anunțul că microbiologului Alexandru Rafila, una dintre vocile echilibrate în pandemia COVID, va candida la alegerile parlamentare pe listele PSD nu a surprins lumea medicală. Legăturile sale cu partidul sunt vechi, iar anul 2010 l-a găsit chiar în postura de vicepreședinte al departamentului de sănătate al PSD.
Cuprins:
Alexandru Rafila a fost prezentat de președintele PSD, Marcel Ciolacu, drept candidat pentru Camera Deputaților. Una dintre personalitățile sistemului medical românesc în ultimii 20-25 de ani, extrem de vizibil mai ales în pandemie, când a ales să se exprime rațional și informat, Rafila va fi chiar cap de listă la PSD.
Pentru unii a fost o surpriză că reprezentantul României în Organizația Mondială a Sănătății trece la un partid politic.
Pentru alții dintre colegii lui din Sănătate, nu.
Vicepreședinte al Departamentului de Sănătate PSD
A ocupat o poziție de expert afiliat PSD între 2010 și 2012, apoi Rafila a ieșit din funcția de vicepreședinte al departamentului de sănătate al PSD.
Era una dintre vocile cunoscute din această divizie, o alta fiind Grațiela Drăghici, politiciană și medic primar Obstetrică-Ginecologie.
În articolul “Alexandru Rafila (PSD): Sănătatea nu are nevoie de o lege mamut”, de pe site-ul epochtimes-romania, specialistul vorbește în ianuarie 2012 despre faptul că sănătatea are nevoie “un set de legi sectoriale”.
Mențiunile lui Rafila erau că setul de legi urma să fie dezbătut în USL, apoi public și pus în aplicare “dacă PSD ajunge la putere” în toamna aceluiași an.
Ceea ce s-a întâmplat.
Secretar de stat în Guvernele Ponta 1 și 2
În 2012 nu puteam vorbi doar de PSD, fiindcă alianța cu PNL a adus un guvern USL format din miniștri ai ambelor partide.
Primul ministru era însă PSD-istul Victor Ponta, care avea să-l oferteze pe Rafila, peste 8 ani, să candideze la alegerile locale ca primar general al Bucureștiului din partea Pro România. Acum l-a refuzat. Atunci, în 2012, nu.
Rafila a debutat ca secretar de stat când ministru era tehnocratul Vasile Cepoi (mai 2012). Apoi a fost secretar de stat al lui Raed Arafat și al interimarului Victor Ponta.
A rămas doar o lună sub PNL-istul Eugen Nicolăescu, părăsind funcția la sfârșitul lui ianuarie 2013, conform Hotnews.
Conform declarațiilor de avere regăsite pe site-ul ANI, Rafila a revenit în primăvara lui 2014 drept consilier personal al noului ministru PSD Nicolae Bănicioiu.
El a rămas până în 2016, când ministru a fost Patriciu Achimaș-Cadariu, înlocuit după scandalul Hexi Pharma.
Consilier personal al ministrului sănătății PSD de la Colectiv
Ce a făcut Rafila între 2014 și 2015?
De exemplu, regăsim o acțiune a ministrului Bănicioiu și a lui Rafila din 2014-2015, denumită “Semne şi simptome în identificarea formelor de abuz la copii”.
“Ministrul Sănătății, dr. Nicolae Bănicioiu și conf. dr. Alexandru Rafila vor vorbi despre implicarea autorităților în conceperea unor politici de sănătate cu privire la identificarea și prevenția precoce a formelor de abuz la copii”, anunța Ministerul Sănătății într-un comunicat.
Apoi, după dezvăluirile presei referitoare la morțile tinerilor din Colectiv cu infecții nosocomiale, Rafila a recunoscut că raportările acestora sunt incomplete, însă a fost defensiv cu spitalele.
Alături de Streinu-Cercel, Raed Afarat, Monica Pop și alți moguli ai sănătății, Alexandru Rafila a apărat, în numeroase ieșiri publice de după Colectiv, un sistem medical vădit corupt și lipsit de transparență.
La fel cum Nicolae Bănicioiu declara că acestea au de toate, “ca-n Germania”, după incendiu, Rafila spunea la început de 2016, citat de Agerpres, că “Nu există spitale de pe această planetă unde să nu existe astfel de infecţii”.
În aprilie 2016, citat de Economica.net, Rafila spunea că “Marea majoritate a acestor infecţii nu sunt infecţii de o gravitate extremă, cum au fost de exemplu unele din cele care au fost menţionate la pacienţi din Colectiv”.
Foto: Inquam Photos/ George Călin
