Ambasadorul Rusiei, după ce șeful Armatei Române a cerut pregătirea populației pentru război: „Încurajează isteria militară”

Ambasadorul dă asigurări că Rusia nu este o ameninţare la adresa României, dar, pe de altă parte, spune că a atras atenţia Bucureştiului în privinţa ajutorului militar pentru Ucraina, iar „nişte consecinţe trebuie prevăzute”.

„Ce a spus generalul Gheorghiţă Vlad în interviul acordat presei reprezintă o afacere internă a României. El pleacă de la premisa că cineva ameninţă România din afară şi destul de transparent arată cu degetul spre Rusia. Rusia nu reprezintă nicio ameninţare la adresa României. Dar de îndată ce România invită şi mai multe trupe, se declară îngrijorată de serviciul militar, atunci sigur că nişte consecinţe trebuie prevăzute. Vorbim în mod deschis despre ele, dar în niciun caz nu căutam război”, a declarat miercuri, 7 februarie, într-un briefing de presă, ambasadorul rus la Bucureşti.

„În ceea ce priveşte detaliile, sigur, nu este treaba mea să le comentez. Altfel, ce aţi găsit aşa de interesant, aşa de surprinzător în interviul domnului Vlad Gheorghiţă? A fost un interviu obişnuit. V-am dat exemple similare (cu oficiali militari – n.r.) din Cehia, Polonia, Estonia, Lituania – toate încurajează un fel de isterie militară şi sunt împinse şi rostogolite de liderii politici. Sigur, ei (comandanţii militari – n.r.) îşi fac treaba aşa cum ştiu ei mai bine pentru funcţia şi îndatoririle pe care le au”, a adăugat Valeri Kuzmin

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Ambasadorul rus a mai spus că acei lideri occidentali, politicieni, membri ai Parlamentului European, militari care fac declaraţii despre ameninţarea rusă urmăresc ca după retragerea din activitate sau după încheierea mandatului să obţină poziţii bine plătite la conducerea unor corporaţii industriale militare, diferite fundaţii, think tank-uri, centre de analiză şi studii strategice.

Rusia, deranjată de ajutorul militar „persistent acordat regimului criminal de la Kiev” de către România

Pe de altă parte, Kuzmin a spus că în cursul anului nu o dată partea rusă a atras atenţia autorităţilor române că „este inadmisibilă asistenţa militară persistentă acordată regimului criminal neonazist de la Kiev”.

Eforturile noastre au vizat avertizarea autorităţilor române că eventuala folosire a avioanelor americane de luptă de pe teritoriul românesc în viitoare operaţiuni militare – acele avioane ar urma să fie date Kievului în curând, chiar au apărut ştiri recente că unele dintre ele deja au fost desfăşurate în Ucraina – împotriva populaţiei sau a forţelor armate ruse va fi considerată de Rusia drept o implicare directă în conflictul ucrainean.

Ambasadorul Federaţiei Ruse în România, Valeri Kuzmin:

El a mai spus că „fără participarea Rusiei nu poate fi imaginată o arhitectură de securitate europeană” şi susţine că pregătirile militare pe care le fac ţările occidentale, din „perspectiva mai amplă, a arhitecturii de securitate şi stabilitate europeană, sunt activităţi în detrimentul consolidării reale a unor astfel de perspective”.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Citându-l pe Putin, Kuzmin susține că rușii „merg în Ucraina pentru a eradica definitiv şi ferm neonazismul”

La acest punct, ambasadorul şi-a amintit de o „frumoasă remarcă” a şefului său, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, pe care o avea tipărită pe o foaie aflată printre hârtiile cu care a venit la briefingul de presă şi, găsind-o, a citit declaraţia completă, tradusă în engleză.

Era vorba despre ceea ce Serghei Lavrov a numit, într-un interviu acordat presei ruse de stat, la sfârşitul anului trecut, „mentalitatea insulară a Statelor Unite”.

„Americanii sunt oameni foarte cinici. Au dezvoltat ceea ce se numeşte uneori o mentalitate insulară, la fel ca Marea Britanie. Majoritatea coloniştilor care s-au mutat în America au fost britanici. Aceştia au eradicat triburile indigene şi i-au forţat pe supravieţuitori să se retragă în rezervaţii. Această mentalitate insulară este întărită de ideea ca nimeni din jurul lor să nu reprezinte o ameninţare serioasă la adresa securităţii, cu excepţia ameninţărilor pe care ei înşişi le creează. Ei au sentimentul că lucrurile sunt în regulă acasă, peste ocean, şi că pot profita de situaţiile incerte. Aşadar, planul este de a crea confuzie şi de a profita de pe urma ei. A început în Vietnam. Au vrut ca acea ţară să devină o democraţie capitalistă în loc de un stat comunist. Au urmat Irakul şi Libia. Toată lumea este conştientă de acest lucru. Serbia este pe buzele tuturor. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Ucraina”, a declarat Lavrov în interviul de la sfârşitul anului.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

„Din nefericire, ţările europene, ale căror economii au suferit lovituri puternice ca rezultat al acestei noi aventuri militare a Statelor Unite în Ucraina, în care întreaga NATO s-a trezit implicată şi în care întreaga competitivitate a pieţei globale a suferit pierderi grele, sunt acum în poziţia de a le fi solicitat tot mai mult şi mai mult ajutor militar pentru regimul neonazist – menit pieirii – de la Kiev”, a explicat ambasadorul Valeri Kuzmin.

„Preşedintele nostru a explicat calm şi serios: noi mergem să eradicăm definitiv şi ferm neonazismul, pentru că experienţele noastre anterioare ne-au adus la această convingere. Această treabă trebuie făcută”, a adăugat Kuzmin.

Ciolacu: Nu vine niciun război peste noi!

Tot miercuri, premierul Marcel Ciolacu a declarat, la Mioveni, despre introducerea serviciului voluntar militar, că îl deranjează contextul în care a fost făcut anunţul despre necesitatea acestuia, cum că există un pericol care ar veni dinspre Rusia spre România.

„Nu vine de acolo niciun pericol!”, a afirmat Ciolacu.

Şeful Guvernului a adăugat că pregătirea militară voluntară e o abordare corectă, dar nu trebuie pusă în contextul războiului din Ucraina.

„Pe mine ce mă deranjează este contextul, în momentul în care orice ţară trebuie să se pregătească şi pentru ce este mai rău, dar nu trebuie să pui în faţă contextul războiului din Ucraina şi că, vezi Doamne, există un pericol care va veni dinspre Rusia spre România. Nu vine de acolo niciun pericol, dar cu adevărat ne trebuie o ţară normală şi atunci trebuie să anticipez anumite lucruri, cum este acest sistem de voluntariat plătit, în care oamenii se instruiesc şi învaţă basic-ul în arta apărării. E corectă abordarea, dar nu trebuia dată cu toporul în contextul unui război de la frontieră, ca România să înţeleagă din acea ştire: aoleu, vine războiul peste noi. Nu vine niciun război!”, a spus Ciolacu, citat de Agerpres.

Premierul a precizat că în opinia lui trebuie să se facă această pregătire, în varianta de voluntariat plătit.

„Eu cred că trebuie să facă acest voluntariat plătit. Sunt momente în viaţă când vrei să faci acest lucru, să vezi cum este. Poate pe urmă urmezi o carieră militară, că e, totuşi, e o rampă de selecţie, poate depistează anumite capacităţi umane de care are nevoie armata în aceste instruiri voluntare. E un sistem normal, dar nu vândut în contextul unui război, pentru că lumea nu mai înţelege ce se întâmplă. În loc să spunem: domnule, într-o ţară normală aşa se face. De aceea avem recruţi într-o ţară normală, pentru că e sistem voluntar. Pe urmă, noi îi abordăm, stăm de vorbă cu ei, le facem oferte. Ieşim şi dăm cu toporul în perete: aoleu, trebuie să ne pregătim. De ce să ne pregătim? România nu a fost niciodată mai sigură cum este azi!”, a afirmat Ciolacu.

Întrebat dacă i-a venit vreun ordin de la vreun centru militar, Ciolacu a răspuns că este caporal şi, având peste 55 de ani, nu mai este în rezervă, ci în retragere.

Statul-Major al Apărării a anunţat că a iniţiat un proiect de modificare şi completare a Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, în care se propune introducerea unei noi forme de îndeplinire a serviciului militar activ, în calitate de militar voluntar în termen, pentru care sunt eligibili cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care doresc să aibă o pregătire militară.

Citiți și:

• Șeful Armatei Române cere pregătirea populației pentru extinderea războiului din Ucraina: „Rusia nu se va opri aici”
• Deputatul PSD Radu Cristescu cere demiterea de urgență a șefului Armatei Române: „S-a umflat peste noapte tărâța în el. Suferă de vedetism”
• Nicolae Ciucă, după ce șeful armatei a cerut pregătirea populației pentru extinderea războiului: „Nu putem să stăm nepăsători”
• Marcel Ciolacu spune că „nu este cazul să ne pregătim de război”, după avertismentele șefului armatei britanice și ale liderului PPE
• Ministrul Apărării: „Serviciul militar obligatoriu este exclus. România nu este în pericol de război”
• Noua lege a Apărării presupune un stagiu militar voluntar plătit „cu trei salarii medii brute” pentru bărbați și femei. Proiectul de lege urmează să fie dezbătut

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro